Watch Dogs – review și concurs cu 10 jocuri premiu

Update: Câstigătorii sunt: Toni, Glue, Cezar, Radu Popa, Balica Razvan, Mack, AlexC, Gaby, NWDS, CristiX. Vă trimit imediat și codurile de activare și instrucțiuni.

Mă joc Watch Dogs de când a apărut și cei de la nVidia mi-au propus să facem și un mic concurs pe această temă, cu 10 jocuri cadou pentru voi. Detaliile despre acest concurs le găsiți la finalul articolului. Întâi, un review al jocului.

Nu intenționam să fac un review, dar am citit pe net prea multe prostii despre Watch Dogs, prea multe review-uri care filosofează pe tema graficii și a faptului că Ubisoft a prezentat în trailere o grafică mai avansată decât cea din joc. Se vorbește și despre diferențele dintre versiunile de consolă și PC, toți uitând să abordeze principalul subiect: te distrezi sau nu jucând acest joc?

Pentru că eu mă distrez foarte bine! Watch Dogs a adus ceea ce a promis, un oraș întreg, open-world, în care tu-ți îndeplinești misiunile ajutându-te de hackingul imediat al diverselor camere video, poduri, mașini și alte mecanisme din zonă.

Este Aidan Pierce, un hacker care trebuie să descopere cine-a vrut să-l asasineze. Ai acces la “sistemul de operare” al orașului, Chicago fiind acum complet interconectat și controlat digital, iar tu poți modifica lucrurile în favoarea ta. Pe lângă misiunile ce țin de campania principală a jocului, mai ai la dispoziție numeroase alte misiuni opționale, dar foarte bune, un sistem de skilluri care-ți permite să deblochezi noi trucuri sau să devii expert în diverse arme și explozibili, și o poveste destul de interesantă.

Hacking-ul merge exact cum ne așteptam. Mă uitam la un review făcut la televizor, unde realizatorii îi împușcau pe toți cei dintr-o clădire pentru a ajunge la un laptop securizat. Mi-am adus aminte că eu am făcut aceeași misiuni doar intrând pe ușa, hackuind prima camera video care mi-a ieșit în cale, iar de acolo am sărit din cameră în cameră până am ajuns să privesc un alt nivel al clădirii, unde erau paznicii. Am hackuit o conductă pentru a elibera niște abur, atrâgând acolo paznicii, iar unul dintre ei avea o cameră montată pe corp; am privit prin acea cameră cum s-a retras apoi chiar pe lângă laptopul la care trebuia să ajung, eu primind astfel acces la el.

Jocul îți permite asta. Poți să-i împuști pe cei răi unul câte unul, că ai la dispoziție mitraliere, pistoale, puști și grenade, sau poți să o iei încetișor, să te ascunzi după colțuri și mașini, să te strecori silențios când ei nu te văd și să-i elimini în liniște. Iar dacă mediul permite, poți să hackuiești diverse transformatoare pentru a-ți ucide dușmanii în explozia rezultată, poți să le dezactivezi de la distanță comunicatoarele pentru a nu chema întăriri, îi poți distrage trimițându-le mesaje pe telefon ca în acest timp să te strecori în spatele lor și să-i dobori în completă liniște.

Practic, după ce analizezi situația utilizând diverse camere video dintr-o zonă, dacă faci planul bine poți să-i omori pe majoritatea dușmanilor hackuind diverse chestii din respectivul mediu și apoi intri în zonă și-i omori pe cei câțiva rămași.

Asta așteptam și Watch Dogs nu dezamăgește.

Orașul este imens. Seamănă cu GTA, te poți deplasa cu mașini și motociclete, poți lua trenul suspendat pentru o plimbare, ba chiar și barca. Uneori vezi hoți pe lângă tine și-i poți alerga și doborî, altădată două mașini s-au lovit lângă mine și cei doi șoferi s-au dat jos și au început să se înjure. Sunt tot felul de astfel de detalii care te surprind plăcut în joc.

Dincolo de misiunile tale uzuale din campanie, există numeroase alte ocazii de a face experiență și bani. În timp ce mergi pe stradă poți hackui telefoanele celor din jur, interceptându-le conversațiile (ceea ce uneori îți deschide noi misiuni, dacă auzi că plănuiesc vreo crimă) sau furându-le banii din cont. Din când în când ești contactat pentru diverse misiuni în are trebuie să-l ajuți pe unul să scape de poliție, alteori liniștești câte un “gang hideout” sau distrugi un convoi de-al mafioților. Sunt și momente în care doar accesezi camera din laptopul cuiva și te uiți ce face la el în casă, un “privacy invasion” care nu are alt rol decât să facă jocul să pară și mai cool, dar îți aduce experiență.

Faza mișto este că hackingul te ajută chiar și la volan. Jocul iți semnalizează momentul oportun pentru a modifica un semafor astfel încât mașina care te urmărește sa fie lovită de trafic, iar după ce deblochezi skill-ul de ridicare a stâlpilor de blocare a accesului de pe diverse străzi îți este și mai ușor să-i distrugi pe urmăritor sau să-i prinzi pe cei pe care-i urmărești.

Practic, gameplay-ul este o îmbinare între GTA (oraș mare de explorat pe jos sau cu mașina, arme moderne) și Assassin’s Creed, seria de succes chiar a celor de la Ubisoft, de unde au fost împrumutate felul în care scapi de poliție, idei precum cățărarea pe niște turnuri pentru a debloca zone noi din oraș, ascunsul după obstacole și un indicator care-ți spune când încep să te vadă paznicii șamd.

Skill-urile sunt de mare ajutor. Unul dintre ele este Focus, un fel de bullet time ca-n Matrix sau Max Payne, care te ajută să țintești mai bine. Tot între skilluri sunt și opțiuni noi de hackuit, de exemplu să ridici podurile în urma ta sau să dezactivezi comunicațiile dușmanilor, în luptă (devii expert în anumite arme, crești Focusul) sau la condus. Ai opțiunea să mai construiești diverse dispozitive, precum grenade improvizate, după ce strângi sau cumperi piesele necesare.

Pe total, jocul este foarte distractiv. Dacă în GTA sau AC nu prea mă atrag misiunile opționale, aici m-am jucat mai degrabă în acestea, fiind suficient de variate și dificile pentru a le complementa bine pe cele principale. La acest capitol, Watch Dogs mi se pare un succes și asta e tot ce contează, în opinia mea.

Și mai bine: în jocul single-player se amestecă elemente online foarte bine gândite. De exemplu printre misiunile opționale ce apar și dispar periodic sunt unele în care ți se cere să-l urmărești și hăckuiești pe un anume om, care de fapt este un alt jucător ca tine. Tu intri practic în jocul lui și trebuie să-l urmărești, dar cum respectivul este om, nu bot, misiunea este foarte dificilă.

La fel poți să pățești și tu. Dacă faci ce nu trebuie, este trimis pe urmele tale un fel de hacker care este un alt jucător de Watch Dogs. Sistemul Uplay face automat legătură, el intră în jocul tău și începe să te hăckuiască. Dacă reușește, pierzi experiență, așa că de obicei te oprești din ce făceai în acel moment și încerci să-l decoperi, dar fiind vorba de un alt om, care-i mult mai inventiv decât un computer, poate fi oriunde, ascuns pe vreo clădire sau în vreo mașină sau comportându-se ca unul dintre pietonii controlați de calculator. Jocul îți spune zona în care se află, dar să-l descoperi este dificil.

Această interconectare a unor jucători reali în single-player-ul tău este genială și foarte bine implementată, practic nu se schimbă nimic, nu se încarcă nimic, doar că cineva intră în jocul tău și interacționează cu tine.

Grafica este bună. Eu joc pe un Core i5 cu 16 GB RAM și placă video Asus nVidia Geforce GTX 660, iar jocul se mișcă foarte bine în 1920 x 1080 pixeli. Am dezactivat câteva opțiuni avansate și am configurat setările după cum îmi recomandă Geforce Experience, dar pe total sunt la medium spre high. Probabil că pe o placă video din seria 7 sau 8 ar funcționa fără cusur.

Habar n-am ce diferențe sunt între grafica pe care-a arătat-o Ubisoft în trailere acum un an și cea din jocul efectiv, care se spune că a fost un pic redusă. Nu-mi pasă. Am luat jocul ca să mă distrez printr-un gameplay și asta îmi oferă din plin. Orașul arată foarte bine, mișcarea este naturală, grafica pe high are toate efectele necesare, engine-ul dovedește că permite multe șiretlicuri și modelează o lume foarte credibilă.

Sunt și câteva elemente rele. Nu prost făcute, dar greșit integrate în joc. De exemplu banii nu prea au relevanță. Există o mulțime de arme la diverse prețuri, dar după câteva ore de jucat, hăcuit lumea pe stradă pentru a le fura banii și îndeplinit diverse misiuni la întâmplare am descoperit că am strâns suficienți bani pentru a-mi cumpăra direct cele mai bune arme, ceea ce jocul n-ar fi trebui să-mi permită încă de la începutul campaniei.

Similar, acel Focus, timpul încetinit, este foarte scurt și nu prea m-am bazat pe el. Cu o mână sigură și puțină tactică ieși de la adăpost exact când trebuie, dai headshot și elimini dușmanii la fel de bine și fără Focus. O altă opțiuni inutilă este comandatul mașinilor: poți cere să-ți fie adusă o mașină la locatia ta, dar n-am folosit-o niciodată deoarece la fel de bine te poți urca în prima mașină parcată care-ți iese in cale, inclusiv să le furi pe cele din trafic, deși de obicei asta aduce poliția după tine. Par opțiuni care sunau bine pe hârtie, dar în joc n-au fost implementate într-un mod care să le facă utile.

Singurul punct în care jocul dezamăgește este controlul autovehiculelor, care este prea “arcade”. Derapează ciudat, iau curbele ciudat. Aș fi preferat ceva mai asemănător cu seria Need for Speed sau cu GTA. La început pare un pic haotic, dar după ceva timp în joc te obișnuiești și poți conduce destul de precis. Nu este un “deal-breaker”, dar acest aspect mai trebuia, în mod evident, reglat, având în vedere că după lansare toată lumea s-a plâns de el.

CONCURS

Cei de la Nvidia dau ca premiu 10 licențe de joc. Pentru a vă înscrie în tragerea la sorți, lăsați mai jos un comentariu în care să-mi spuneți ce altceva jucați acum, cu ce vă mai ocupați timpul, că sunt curios ce gameri avem pe aici. Peste câteva zile trag la sorți 10 fericiți câștigători ai jocului Watch Dogs.

Câșțigătorii vor primi un cod ce le permite sa downloadeze Watch Dogs gratuit. Vă dau detalii atunci.

Dacă nu câștigați, puteți cumpăra Watch Dogs începând cu 150 de lei de pe eMAG sau PC Garage.