Bucureștiul are nevoie de transport în comun “normal” până la aeroportul Otopeni

Cam toate capitalele europene vizitate de mine dispun de transport în comun care te duce rapid, ieftin și confortabil de la aeroport în centrul orașului. Dintre toate trei atributele, cel din București este doar ieftin.

Mă refer la cele două linii speciale de autobuz care ajung la Otopeni și înapoi: 783-ul de la Piața Unirii și 780 de la Gara de Nord cu care am mers de vreo 8 ori până acum spre și de la aeroport. Prețul unei călătorii este de 3,5 lei, iar în Otopeni există casă de unde poți cumpăra card activ sau îl poți încărca pe al tău.

Din păcate, călătoria are mari carențe care ar putea fi rezolvate cu puțină bunăvoință și mai ales cu un pic de gândire din partea șefilor RATB, care ar putea aduce cu minime modificări Bucureștiul la nivelul celelalte orașe mari europene în ceea ce privește transferul la aeroport.

1. Autobuzul este unul obișnuit, neconfigurat pentru transferul la aeroport.

Adică este o mașină uzuală, un Mercedes Citaro ca toate celelalte din București. Autobuzele ce fac naveta la aeroport (Aerobus-urile din Barcelona și Lisabona sunt cele mai recente exemple cu care am mers) au înăuntru un cadru metalic pentru valize, ca să-ți pui acolo trollerul și apoi să iei un loc, urmând să-l scoți la aeroport.

780 și 783 nu au așa ceva. Toți călătorii ne ținem bagajele pe tot parcursul călătoriei, că altfel ar începe să se plimbe singure la orice frână sau accelerare. În plus, culoarul îngust și locurile cu puțin spațiu între ele nu-ți permit să așezi un troller mediu nicăieri, singurul spațiu convenabil fiind cel din centrul autobuzului, care de fapt este rezervat pentru cărucioare de copii sau handicapați.

În orice alt loc ai pune trollerul, blochezi culoarul sau scaunele între care îl așezi.

2. Prea multe stații.

De la aeroport spre oraș, 783-ul pleacă de la Sosiri și oprește la Plecări, apoi pe DN1 în fața aeroportului, ICSITMUA, Primăria Otopeni, AMCO, Pasaj CFR (centură), Aleea Privighetorilor, Institutul Meteorologic, Aeroport Băneasa, Pod Băneasa, Casa Presei, Docenților, Piața Victoriei, Piața Romană, Universitate, Piața Unirii.

De ce?! Vine cineva de la aeroport și vrea să coboare fix în fața aeroportului pe DN1? Sau la jumătatea bulevardului Kiselef, unde este strada Docenților?

În opinia mea, are nevoie de mult mai puține stații. Aeroport – Piața Presei (pentru conexiunea cu 41) – Victoriei (pentru metrou și alte linii de suprafață) – Universitate – Unirii.

Atât. Cel din Barcelona avea 3 stații până în centru orașului, în Lisabona parcă cinci.

3. Liniile acestea sunt folosite de călători care nu au treabă cu aeroportul.

Știți de ce face toate acele stații? Pentru că acolo se urcă mulți călători ce lucrează în afara orașului și vor să ajungă în București.

Din aeroport 783-ul pleacă doar cu 10-15 oameni, dar în oraș ajunge plin ochi. Oameni cu sacoși de rafie, școlari de la niște școli din afara orașului, angajați pe la câteva firme de pe DN1, oameni de la institutele sus-amintite, toți folosesc 783-ul.

Problema n-ar fi că toți acești oameni se urcă în autobuz, ci că nu mai rămâne loc pentru nimic. Ca să cobor la Victoriei îmi anunț intenția cu două stații înainte și apoi trebuie să-i deranjez pe toți cu valiza mea.

4. Semnalizarea este foarte slabă.
Acum închipuiți-vă că sunteți turist străin, ați ajuns prima oară în România și vă așteptați la o experiență asemănătoare cu transportul în comun de afară.

Vă cumpărați cu greu un card cu 3,5 lei pe el de la ghișeul din aeroport (totul e în română acolo), iar în autobuz poate vă ajută cineva să-l validați pentru încă o persoană, că poate ați venit cu soția sau colegul. Evident că instrucțiunile de validare sunt și ele doar în română, asta dacă nu le-a rupt cineva de pe peretele autobuzului.

Și apoi începe chinul. Nu-i loc pentru bagaje, se aglomerează de n-ai loc să arunci un pai, iar stațiile poate sunt anunțate pe un monitor aflat tocmai lângă șofer.

Spun “poate sunt anunțate” pentru că autobuzul cu care am mers acum câteva luni se resetase și indica ora 0:12 (era 08:30), iar stația următoare era blocată pe Piața Victoriei.

A trebuit să opresc un străin ca să nu coboare la Băneasa în loc de Otopeni. Omul a văzut că scrie aeroport și că ne aflăm lângă o pistă, a vrut să coboare.

Țin minte că în Barcelona cele câteva stații erau clar indicate pe autocolante lipite în interiorul autobuzului, iar pe cele trei monitoare din acesta curgeau informații despre rută și reclame la obiectivele turistice din oraș.

În ale noastre de aeroport nu este nimic scris bilingv. Numărul străinilor care vin în București va depăși 1 milion anul acesta. Mai trebuie să zic ceva.

CONCLUZIE

Pentru navetă în afara orașului există linia 449, care are cam același traseu, iar RATB-ul ar trebui să facă și altele dacă cererea este așa mare cam la orice oră din zi.

În schimb, pentru aeroport, în liniile 780 și 783 ar trebui investit un pic pentru modernizarea mașinilor (montare cadre pentru bagaje, lipit semne în limbi străine pe ele), micșorat numărul de stații și gata, am avea un aerobus ca în alte țări moderne.

Nici nu-i nevoie de multe mașini. Internvalul este de 30 de minute, iar călătoria durează o oră în mod normal. Ar fi nevoie de 4 mașini pe fiecare linie, hai 6 ca să crește eficiența. 12 autobuze din “mia de stele” vi se pare mult?

Un ghid de arătat străinilor care vin în București găsiți aici.