Siria, caz complicat

SituaÈ›ii ca acestea din Siria È™i cât de greu să miÈ™că alte țări ca să le vină în ajutor (asta dacă le vor veni în ajutor) mă fac să mă gândesc că aici în România am fost foarte norocoÈ™i că în ’89 armata a trecut de partea poporului. Dacă rămânea loială lui CeauÈ™escu È™i începea È™i la noi un astfel de război, nu ne ajuta nimeni, mai ales cu URSS-ul încă pe poziÈ›ii.

În caz că n-ați văzut discursul de ieri al lui Obama, a spus că SUA este gata să intervină în Siria, dar că așteaptă aprobarea Congresului înainte de a declanșa atacul.

Și apoi am auzit câteva intervenții de-ale diverșilor senatori care au spus câteva lucruri foarte interesante.

1. Siria nu este o amenințare pentru SUA, așa că americanii nu au nici un motiv legal să-i atace. Nici unul.
Și într-adevăr, din mijlocul unui război civil major Siria nu este o amenințare pentru nimeni și nici nu va fi mulți ani de acum încolo.

2. Au arme chimice pe care le-ar putea folosi împotriva altora, fie ei SUA sau aliații lor din regiune, Israel, Iordania șamd.
Nici acesta nu-i un motiv bun. Dacă SUA ar ataca orice țară ce le vrea răul, păi pot să declanșeze de acum războiul cu China, Coreea de Nord, Iran și altele. Și acele țări au arme de distrugere în masă. Și acele țări sunt pe față împotriva americanilor, chiar mult mai mult decât sirienii. A mers în cazul Irak-ului pentru că au folosit pretextul că Saddam le-ar da altora arme; apoi s-au ars când s-a dovedit că nu existau armele respective. Iar în cazul Siriei nici măcar asta nu se poate spune, vedeți punctul 1 de mai sus.

3. În baza cărei legi ataci o altă țară, a întrebat pe bună dreptate un senator american.
Și are dreptate. Da, e o tragedie în Siria că mai mult de 400 de copii au fost omorâți într-un singur atac chimic. Dar țările sunt guvernate de legi, nu de compasiune, iar legea americană le interzice să atace o altă țară fără un motiv bun. Nu sunt amenințați de Siria, nu au făcut sirienii vreun gest de război împotriva americanilor. Legal este greu de găsit o cale.

De fapt, chiar și Obama a spus asta, dar nu direct. A făcut apel la moralitatea Congresului de a nu lăsa sute de copii, mii de oameni, să fie astfel omorâți. Va fi interesant de văzut ce decide Congresul.

4. Cum a zis alt senator, unde în constituÈ›ia SUA scrie că este rolul lor în lume de a ataca orice stat “rău”.
Aici eu aș spune că acest rol a fost asumat în momentul în care au ales să fie o super-putere, cândva după primul război mondial și apoi definitiv după al doilea, când au decis că au interese economice în multe zone ale lumii, când au susținut că una dintre misiunile SUA în lume este să oprească răspândirea comunismului și implicit și a conducătorilor ce sunt împotriva politicii americane, când au decis că strategic trebuie să facă rost de petrol, piețe de desfacere șamd.

Bun. Doar ca Siria nu este nimic de acest gen. Nu are importanța necesară unei astfel de acțiuni, mai ales după alte două războaie americane și după o criză economică.

5. Unde tragi linia?
Americanii au zis că nu vor să debarce trupe acolo, ci doar să distrugă de la distanță armele chimice. OK. Și dacă apoi Al-Assad decide să ucidă copii cu sabia sau călcându-i cu tractorul, se mai intervine din nou? Acest desen de pe The Oatmeal spune bine.

AdunaÈ›i la toate aceste chestiuni pur “tehnice”, să zicem, faptul că politicienii lucrează pentru voturi, că vin È™i la ei alegeri, că orice decizie va fi folosită ca muniÈ›ie de adversari, că e criză È™i cheltuielile contează pentru a înÈ›elege cât de complicată e situaÈ›ia.

Dacă mă întrebați pe mine, cea mai dezamăgitoare veste a fost refuzul englezilor de a se implica. Au decis în Parlament că nu-i treaba lor. Se pare că uită că marele imperiu britanic a împărțit lumea după cum a vrut în secolele trecute, că Siria, Iran, Bahrain, Iordania, Suez-ul și alte zone au fost sub influența lor directă și că războiul civil din Siria, de fapt unul religios între două secte diferite ale Islamului, se trage și din modul în care englezii au gestionat coloniile. Nu mai zic de Africa de Sud și de o mare parte din restul Africii, unde marile puteri din trecut și-au împărțit coloniile geografic, fără să le pese că în același teritoriu grupează populații din triburi sau de religii diferite, și uite acum câte războaie sunt și acolo.

Și dacă nu mă credeți că noi am fost norocoși, uitați-vă încă o dată pe imaginile de pe The Big Picture.