un blog de Radu Dumitru

asus s5507

►► Ofertele continuă la: eMAGFashion DaysFinestoreDysonFlip. 📺 YouTube: youtube.com/NwraduBlog ◄◄

asus s5507

Transportul viitorului?

13 Aug 2013  ·

GÂNDURI  ·

20 comentarii

hyperloop_1Ne mai apropiem un pic de ceea ce vedem în filmele SF. Elon Musk, omul care a creat o companie privată de transport în spațiu și apoi a creat mașinile electrice Tesla, făcând un business viabil din ambele, a arătat în sfârșit planurile pentru o metodă de transport rapid, pe suprafețe mari, folosind capsule accelerate la viteze foarte mari într-un tub.

Un fel de roller-coaster, doar că printr-un tunel drept și cu viteze de peste 1200 km/h.

Cum face asta? Un tunel construit pe piloni, prin care călătoresc capsule ce pot ține câțiva pasageri fiecare. Acestea vor pluti pe o pernă de aer, iar accelerarea lor se va face electromagnetic (ca un railgun), deși personal cred că-ți trebuie o cușcă Faraday a naibii de bună ca să nu strici electronicele pasagerilor. Teoretic cușca Faraday n-ar fi o problemă, oricum la acea viteză nu mai ții laptopul cu tine, ci-l predai într-o cutie specială de transport.

hyperloop_2Sistemul, numit Hyperloop, ar putea transporta oameni din Los Angeles în San Francisco în mai puțin de 30 de minute. Mi-au plăcut mai multe elemente din PDF-ul de descriere:

  • sistemul va fi alimentat cu celule solare puse pe tunel; va genera astfel mai multă energie decât consumă.
  • Musk nu crede că sistemul ar fi potrivit pentru distanțe mai mari, pentru care este convins că în viitor vom avea avioane supersonice
  • limita Kantrowitz vorbește despre raportul dintre suprafața unui obiect împins printr-un tunel. Dacă obiectul e mare cât tunelul, aerul nu are loc să treacă suficient de repede pe lângă obiect și să ajungă în spatele său, caz în care viteza de deplasare va fi foarte mică. E ca într-o seringă, obiectul trebuie să împingă și tot aerul din fața sa. Așa că Musk propune depresurizarea tunelului Hyperloop și amplasarea unui ventilatoare în botul fiecărei capsule, obținând un fel de supercavitație.

Două expresii mi-au plăcut din ce-am citit:

  • Short of figuring out real teleportation, which would of course be awesome (someone please do this), the only option for super fast travel is to build a tube over or under the ground.
  • Musk said he expected a prototype unit might take only three or four years to complete given the right project leader, including a couple years to acclimate themselves to the project. “If it was my top priority, I could probably get it done in one or two years.”

Personal nu cred în această idee. Sunt sigur că tehnic ar putea fi pusă în practică, dar economic ar fi o problemă. Costul estimat este de 6 miliarde pentru un tronson între SF și LA, dar nu m-ar mira ca suma să se tripleze atunci când intervin toate detaliile fine legate de construcție, autorizații, siguranță, testare și certificare înainte de a fi considerat sigur pentru pasageri. Statul n-ar avea bani să construiască așa ceva, iar bogații privați cred că au lucruri mai bune în care să investească (de exemplu avioane supersonice, din nou, care ar reprezenta o piață imensă).

Pe de altă parte, sunt sigur că Musk a auzit toată viața de la alții că “personal nu cred în această idee” și asta nu l-a oprit să ducă în spațiu SpaceX și să construiască mașinile Tesla.

sursa: The Verge.

hyperloop_3

asus s5507

    20 comentarii

  1. Ai dreptate cu costurile si cred ca, deocamdata, este mult marketing.

    Mi se pare, de exemplu, amuzant cum pun problma celulelor solare. Ceva de genul: “nu va faceti probleme, le acoperim cu baterii solare, e ok”. Pare ca nimeni nu stie care e randamentul unori astfel de generatoare montate de-a lungul Americii. Oare e lumina peste tot? Ce faci daca nu bate soarele? Eu am avut problema sa gasesc o solutie OK (economica si compacta) pentru a alimenta un rahatel de modem care daca se opreste dupa cateva zile de nori, asta e… Incearca sa faci asta cu un vehicul care transporta pasageri la 1200 km/h. Dupa aia sa insisti ca va produce energie sa dea si la altii e cireasa de pe tort. Pai ce te-a oprit sa o faci pana acum? Cred ca paragraful respectiv e pus la oha, sa dea bine.

      (Citează)

    • @nashu_mare: cred că Musk o știe bine, având în vedere că pentru Tesla a construit stații de alimentare care iau energie solară. Probabil că are el calculul făcut. Totuși, sunt 1000 de km lați cât un drum și acoperiți cu panouri. 1.000.000 x 8, să zicem, înseamnă 8 milioane de metri pătrați de celule solare.

        (Citează)

  2. Si 18 miliarde sunt ok, in comparatie cu 70 cerute pentru un tren rapid, in aceeasi California :)

      (Citează)

    • @Bobby Voicu: da, dar trenul trebuie făcut de la zero pe sol. În plus, ar putea transporta mult mai mulți pasageri pe “vagon”.

        (Citează)

  3. @nashu_mare Conform Google Maps sunt 614KM (pe sosea) intre LA si San Francisco. Nu e linie dreapta dar asa cum arata cred ca putem spune cu siguranta ca in linie dreapta sunt 450KM.
    Latimea pentru un astfel de drum pentru 2 sensuri consideram ca e maxim 15m. Asta inseamna o suprafata de 6750000 m2 adica 675ha.

    Daca ai sa cauti pe net ai sa vezi ca cel mai mare parc solar din Romania are 8ha si genereaza 3,2 MW. Daca facem un calcul simplu rezulta ca 675ha produc 270MW adica 1/3+ dintr-un reactor nuclear de la Cernavoda.
    Cred ca e destul cat sa miste capsula 450KM. Poti sa o misti cu un motor electric la puterea asta.

    Nu au facut asta pana acum, pentru ca nici un om intreg la cap nu investeste bani ca sa tina un teren cu o asemenea arie pentru panouri solare. Iei 1% faci o centrala nucleara si pe restu faci altceva. Nu e un mod optim, asa cum ai zis si tu.
    Dar daca tot ai suprafata pe care nu faci nimic poti sa o folosesti pentru panouri solare…

      (Citează)

    • @sya.android: dacă vrei să fii precis, au ei distanțele și traseul în PDF-ul acela. Urmărește autostrada dintre orașe, dar se abate în multe locuri pentru a nu avea multe curbe. Dar nu cred că vor face 15 metri lățime, deși pentru două tuburi cu ceva spațiu între ele și acoperite cu celule s-ar putea să fie așa.

        (Citează)

  4. @sya.android

    Vezi ca s-ar putea ca aia sa fie puterea instalata care e teoretica si se obtine greu. Oricum, eu ma gandeam ca nu se refera doar la o singura capsula pe traseu, atunci ar fi cam aiurea (citeste nefezabil)

    Ca o paranteza, energia fotovoltaica la noi e mai mult o fita, cea eoliana e mult mai potrivita conditiilor de mediu. De altfel, daca nu ma insel, un singur antreprenor de eoliene din cati sunt a depasit deja de unul singur puterea instalata la CNE.

      (Citează)

  5. @nwradu @nashu_mare ca sa lucram direct cu datele tehnice:
    Va fi o bucla (2 linii) latimea totala 4.25 m si lungimea totala 563 km. Din cate estimeaza nenea asta se vor produce 285 MW in conditiile ideale de iluminare.
    Iar estimarea lor este ca ar consuma 21 de MW in medie iar constructia totala ar produce la nivelul intregului an o medie de 57MW.

    Acum sincer ma astept ca nenea asta sa nu bata campii, cu singuranta se gaseau cativa sa ii spuna public asta daca era cazul.
    Cum nu prea s-a aratat nimeni pana acum, e posibil sa mearga ce zice el, doar ca nu ingroapa nimeni 6mld$ intr-un tren.

    Daca avem noroc, poate sa gaseste un seic sa faca una intre Dubai si Doha si vedem atunci cat de optim e. :P

      (Citează)

  6. Ideea e buna. Daca o sa se faca in SUA, romanii or sa fie inca la stadiul de “avem nevoie de autostrazi care sa ne lege de tarile vecine”.

      (Citează)

  7. Ma,sunt triste ultimile doua afirmatii

      (Citează)

  8. Uite un articol foarte dragut despre cum arata “viitorul” in transport acum 100 de ani.

    http://paleofuture.gizmodo.com/rare-photos-of-pariss-mechanical-moving-sidewalks-from-1123349748

      (Citează)

  9. @sya.android

    Foarte tare filmul lui Edison din linkul tau. Din foarte multe aspecte.

      (Citează)

  10. nu cred în conceptul ăsta. Este folosit la poșta pneumatică de 100+ ani, atît pe distanțe mai mari (parcă în Paris erau niște tuburi subterane pt transportat colete mici în felul asta) și mai mici (la Metro Militari dacă va uitați pe tavan, se văd tuburile, așa transportă banii de la casă la un pct central, în niste recipiente cilindrice). Nu văd însă de ce s-ar introduce ACUM pt pasageri dacă în ultimii 100+ ani nu s-au introdus. S-a inventat ceva nou care îi ținea în loc pînă acum? mă îndoiesc. De 100 ani se fac metrouri, trenuri de toate felurile, cu roți, cu levitație magnetică, cu mai știu eu ce… ce i-a împiedicat să facă un metrou undeva pe principiul ăsta, oriunde în lume, sînt atîtea locuri unde se putea testa… dar nu, nu s-a făcut. Probabil că nu este eficient, și nici sigur (nu ai control precis asupra accelerării și frînei)…

      (Citează)

    • @alias: da. Au scăzut costurile tehnologiei de control a vitezelor mari pe care le vor atinge capsulele, au apărut tehnologii noi de siguranță, controllere rapide, tehnologii de construcție și materiale (tunelul acele nu trebuie să se dilate și va fi gros de un inch, parcă așa ziceau), de răcire etc.

      E ca și cum ai spune că dacă romanii foloseau căruțe, de ce a durat așa mult să apară automobile, că tot 4 roți și direcție și frână au.

      Multe tehnologii sunt teoretizate și chiar dezvoltate, dar până a le putea aduce pe piață la un cost rezonabil mai trec mulți ani.

        (Citează)

  11. Eu daca as fi acum la Ministerul transporturilor as si comanda un stidiu de fezabilitate de vreo 50 de milioane de euro, sa fie acolo, nu se stie cand trebuie.
    Problema ar fi insa la noi cu vidul din tuburi, ca sigur am avea gauri si in ele.

      (Citează)

  12. am vazut acum mult timp (>5 ani) pe discovery o treaba d-asta (identica dpdv al principiului cel putin) si problema cea mai mare era depresurizarea si mentinerea vidului.

    +1 alias

      (Citează)

    • @mircea: Musk zice că toată lumea spune că trebuie vid, dar el susține că e suficientă o presiune mai scăzută și asta se poate obține cu pompe sau compresoare comerciale în acest moment. Vidul e complicat și practic imposibil pe așa distanță.

        (Citează)

  13. si aia din documentar facusera experimente cu diverse presiuni in tub, din ce in ce mai mici fata de normala pana ajungeau la vid (ma rog, nu absolut, ca e imposibil cum zici si tu). aia ajunsesera la concluzia ca desi sistemul este din ce in ce mai eficient pe masura ce scade presiunea(evident), este justificata doar utilizarea presiunilor cat mai aproape de 0. ma rog, asta era mai demult, poate intre timp s-au mai schimbat lucrurile.

    cred ca fiabilitatea intregului sistem e marea problema.

    bine, uitandu-ma peste “cv-ul” lui, omul are toate recomandarile necesare sa zica “fuck you, i can do it”. pe de alta parte, daca stai sa te gandesti, spacex si tesla au avut o baza teoretica si practica super-fundamentata si batatorita atat in domeniul zborului spatial cat si in cazul automobilului electric. el doar le-a imbunatatit. cu hyperloop-ul lui cam face pionierat, ceea ce imi imaginez ca e infinit mai dificil. om trai si om vedea, maine poimaine inventeaza un costum zburator de lupta si isi schimba numele in tony stark.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus