Viitorul televiziunii, văzut de Cisco

Am fost ieri la sediul Cisco România pentru o discuție despre viitorul televiziunii. Nu vorbim de anii următori, ci de perioada 2030, “maybe faster”, așa că deși par futuriste, conceptele următoare au 20 de ani, poate și mai mult la noi, pentru a fi implementate.

Discuția, o videoconferință cu New York, Londra și câteva țări din regiunea noastră, a fost lungă și încărcată, așa că astăzi vă zic doar partea 1.

Nu în ultimul rând aș vrea să remarc că predicții despre viitorul televiziunii, mai ales unul atât de SF, poate face oricine. Când o face Cisco însă, un nume greu în tehnologie de înalt nivel, e bine să asculți.

Ca să vi le spun ca o poveste, nu punctual, se începe de la ideea că Internetul va fi noul mediu de difuzare al conținutului TV și că broadband-ul, banda tot mai mare disponibilă în orice locuință și chiar și pe dispozitive mobile va permite transmiterea unui flux extraordinar de mare de date. Limitările actuale, impuse de numărul de canale ce pot încăpea pe cablul TV indiferent de format, vor dispărea odată ce televiziunea va fi disponibilă “over broadband”. N-am auzit termenul TV over Broadband, dar TVoB n-ar suna rău față de IPTV.

Poate cea mai uimitoare schimbare față de ce avem în prezent este dispariția canalelor propriu-zise. Nu mă refer că dispar NBC-ul și ProTV-ul, dar primul pas va fi ca operatorul TV să-mi dea acele canale pe care le vreau, alegându-le unul câte unul, accesul la ele fiind posibil de pe orice dispozitiv conectat la net prin user/parolă, apoi pasul doi va fi să îmi ofere doar acele emisiuni pe care vreau să le văd.

Chestia asta este mai aproape decât credeți. Internetul ne-a obișnuit cu acest mod de gândire. Pe un site de știri pot alege categorii din care vreau să văd noutăți; pe Reddit aleg domeniile din care vreau să văd posturi; pe Voyo sau orice alt Video-on-Demand/Pay-per-view pot alege genul de film pe care-l vreau acum. În timp, voi putea alege emisiunile.

Astea înseamnă că pot alege doar serialele X, Y și Z, iar la știri vreau să văd doar știrile internaționale, economice și politice, fără morții din accidente și crimele interlope. Iar operatorul TV, ajutat de servere, îmi va arăta întâi o știre economică de pe Digi24, apoi una de pe ProTV, apoi una de la Money Channel, asigurându-mi un flux constant doar din informațiile pe care i le cer.

Sigur, asta ar însemna costuri “through the roof” pentru canalele TV. Dacă nu le mai urmăresc toate emisiunile, ci doar pe acelea două bune, ei din ce scot bani? Aici sunt două posibilități de a câștiga mai mulți bani.

Prima este pe baza reclamelor precis targetate, altele pentru fiecare utilizator în parte. Pe Internet avem deja asta. Bannerele eMAG îți arată reclame la produse pe care le-ai vizitat pe site-ul lor. Reclamele pe Facebook se pot targeta bazat pe profesie, like-uri, interese, vârstă și multe alte criterii.

Ar fi timpul ca televiziunile să facă același lucru. Eu nu cumpăr detergenți în casă, așa că toate acele reclame sunt bani irosiți atunci când le privesc eu. Dacă televiziunea va fi accesibilă pe IP, atunci și reclamele transmise pe IP-ul meu vor fi atent targetate. Am cumpărat o mașină anul trecut? Atunci nu-mi mai arată reclame la mașini, dar poate la anvelope de iarnă. Mă pasionează tehnologia? Atunci reclamele la eMAG și Altex și Samsung sunt pentru mine, nu la tigaia cu aburi și la noul număr ar revistei One. Ah, poate o abonată la televiziune ar fi interesată de acestea, dar un abonat nu.

Prin reclame inteligente se vor asigura vânzări mai mari și balanța s-ar putea echilibra. Dacă nu, asta este… motivul pentru care oamenii nu mai urmăresc așa multă televiziuni în prezent este și pentru că sunt multe momente moarte, iar Internetul ne-a obișnuit să avem ceea ce dorim atunci când dorim asta. E ca la muzica de la radio, de ce să las pe alții să-mi dea ce piese vor ei, în loc să le ascult pe ale mele? (Răspuns: ca să descopăr lucruri noi, desigur; și televiziunea va avea un astfel de sistem).

O a doua posibilitate pentru posturile TV de a atrage privitori este interactivitatea. Aceasta se poate manifesta în două moduri, întâi prin comunicație și de la privitor la postul TV, de exemplu voturi la X-Factor direct din butonul telecomenzii, participarea la sondaje în timpul emisiunilor (“Masterchef: să gătească în proba următoare un desert sau o friptură?”) și chiar achiziții rapide online după ce ai văzut ceva în reclame. Chestia asta e posibilă chiar și acum, prin Smart TV-uri.

Cea mai interesantă parte a interactivității este dată de posibilitatea alegerii unghiului din care vrei să vezi acțiunea. Broadband-ul ar permite filmarea unei emisiuni cu 30 de camere, nu doar 3, și transmiterea tuturor către abonați. Închipuiți-vă că la Masterchef eu aș vrea să vă doar ce gătește un anumit concurent. Așa cum acum poartă pe el un microfon, ar putea purta și o cameră și eu să-l privesc toată emisiunea, nu doar când regizorul alege să mi-l arate. Sau poate la Formula 1 vreau să văd toată cursa prin ochii lui Vettel, nu doar câteva momente rare.

O întrebare bună este de ce ar face canalele TV și operatorii TV toate aceste modificări de la modelul de business actual? Pentru că-i forțează publicul. Costurile de producție cresc, mai ales pentru emisiuni și seriale bune. Aceste costuri se regăsesc șî în abonamentele TV. În același timp, tot mai mulți preferă să apeleze la streaming prin iTunes, Netflix, Amazon, Hulu și restul, deci operatorii de cablu pe de o parte dau mai mulți bani canalelor TV, pe de alta încasează mai puțini de la clienți. Se vor adapta și ei la o soluție asemănătoare sau vor dispărea precum cei ce închiriau casete video sau precum Kodak.

Cam acestea ar fi, în mare, ideile televiziunii din 2030. Gândiți-vă că acum 20 de ani nu exista Internet, iar primul SMS abia se transmitea, înainte de a fi sceptici că lucrurile vor sta așa 20 de ani în viitor. Cisco își propune să fie furnizorul de infrastructură și echipamente pentru toate aceste moduri de a distribui informația și deja s-au apucat de treabă. Am văzut un prototip al televizorului inteligent din viitor, integrat în perete și orice suprafață, cu aspecte de social media, interactivitate si toate celelalte funcționalități. Dar despre toate acestea, în episodul următor.