Capcane înalte

fun va fi cu cei care au credit pentru achizitionarea de apartamente in astfel de blocuri: asiguratorul va plati bancii si tu ramai si fara casa si fara $ dati… Asta in cazul in care nu va considera ca i-au fost asucnse cu culpa anumite defecte importante si va refuza achitarea asigurarii. Si atunci, discutii tu cu banca, prieteneste, zic…..

@cr: pe ce iti bazezi atacul asupra lui @dam167?

Mie, ca inginer (desi nu constructor, dar cu mai multe rude de gr I in familie in bransa), nu mi se pare ca ar fi spus ceva exagerat.

Cx/y este clasa de rezistență a betonului. Există niște epruvete standard din beton pentru stabilirea acestei clase de rezistență, cu fractilul de 5% (adică pobabilitatea de 95% ca rezistența betonului să fie minim cea prescrisă). Practic, se ia un număr de probe iar rezistența se normează statistic.

La un beton de clasă C25/30, 25 este rezistența la compresiune a betonului măsurată în megapascali (echivalent N/mmp) determinată pe epruvete cilindrice, iar 30 aceeași rezistenșă determinată prin încercarea unor cuburi de latură normată. Se consideră că încercările pe cilindri oferă rezultate mai apropiate de realitate.

Atenție, asta e numai rezistența betonului. Un beton performant are o rețetă dată de proiectant, unde se specifică dozajul deciment, aditivi, raport apă/ciment, agregate etc.

Asta era teoria. Un beton mai rezistent cere un procent de armare mai mare. În același timp rezultă un ansamblu mai rigid. În alte țări din Europa se preferă betoane mai tari, în timp ce în România se merge de multe ori pe betoane mai puțin rezistente și ansamble structurale mai elastice. Nu vreau să spun că nu trebuie să alegem un C35/45, ci doar că în anumite cazuri este preferat un C25/30.

În alegrea clasei betonului mai contează mediul în care stau elementele respective:
– ploaia și înghețul afectează în timp betonul, deci, la exterior se mărește clasa betonului sau se protejează;
– atacul chimic (în mediul industrial) de asemenea conduce la clase superioare;
– traficul sau uzura mecanică impun și ele clase superioare;
– la clădirile importante, probabil rezistența la foc e un factor determinant în alegera clasei betoanelor.

@cr: propun să dezvolți. Nu de alta, dar dacă tot spun tâmpenii, luminează-mă atât pe mine cât și pe cei ce citesc.

@dam167: o eroare ar fi ca studiul geotehnic NU se verifica la MLPAT ci in cel mai bun caz de catre un verificator autorizat cu stampila, tot geolog. Care verificator, in 99% din cazuri nu se deplaseaza pe teren ci se uita din birou peste studiu, pune stampila si ia, dupa caz, intre 100 si 1000 de euro.
Apoi, bineinteles ca decizia finala asupra solutiei de fundare o ia structuristul. Dar sa vad eu structuristul care, daca studiul zice ca e nevoie de piloti turnati cu diametrul de 50 de cm, la adancimea de 20, o sa sape un cm in plus. Asta in conditiile in care, la o lucrare de asemenea amploare, in cadrul studiului s-au facut foraje la 50-60 m, incercari cu placa, teste de penetrometrie dinamica/statica, si zeci de analize de laborator. Ca sa nu mai zic ca structuristului ii sufla permanent in ceafa dezvoltatorul, care pune presiune pe costuri. Oricum, el dpdv legal este acoperit daca respecta parametrii din studiul geotehnic.
Este ok sa spui cutremur de 7 grade. Trebuia sa precizez scara? sau sa intru in detalii geofizice ca sa plictisim pe toata lumea?

@boglous: din păcate atât geologul cât și structuristul încearcă să scape de responsabilitate. Pe de o parte geologul recomandă prin studiul geotehnic, iar structuristul respectă. Corect e ca în urma recomandărilor să se stabilească o soluție de comun acord sau fundația să fie proiectată de geolog. Recomandarea e recomandare ca să nu răspundă geologul, iar studiul geo e cuvânt de lege ca să nu răspundă proiectantul. Per total nu zic că nu ai dreptate, dar pe hârtie nimeni nu stabilește soluții, ci doar preia sau, în cazul geologului, recomandă.

E ok să spui cutremur de 7 grade (da, Richter, știe toată lumea) la buletinul de știri, ca lumea să aibă un reper (Vrancea ’77). Tehnic, un inginer nu are de ce să spună 7 grade, pentru că asta reprezintă magnitudinea, adică aria pe care se rsimte seismul și nu indică în nici un fel intensitatea. În funcție de valoarea maximă a accelerației și intervalul de timp un cutremur poate fi devastator sau nu.

E posibil să ai dreptate cu verificarea. Cred că Af aparține de MTCT și nu de MLPAT.