Anul 2012 în tehnologie – partea 2

Continuăm cu alte tehnologii, după cele discutate în partea 1.

TABLETELE CU ANDROID

Ați observat cât de polarizată este piața tabletelor Android? Avem Samsung și Asus, producători mari, cu multe modele, Amazon Kindle Fire, avem câțiva producători locali de modele ieftine (Allview, Evolio) și câteva ciudățenii (Vonino, E-boda, Serioux).

Dar în rest? De ce ceilalti producători mari de calculatoare nu abordează domeniul tabletelor sau, mai bine zis, de ce nu sunt capabili să aducă pe piață unele bune? Nu e că nu ar vrea asta, până la urmă toate magazinele online raportează creștere constantă a vânzărilor de tablete. Situația stă cam așa:

• HP: au lansat cândva o tabletă cu WebOS și au închis divizia după puțin timp.
• Lenovo: au două game, business și consumer, dar n-am auzit pe nimeni să viseze la un Lenovo.
• HTC: au încercat în 2011 cu modelul Flyer, care nu era performant, ci doar scump, iar de atunci nimic.
• Motorola: au mai mișcat un pic prin Xoom și Xoom 2, mai degrabă în străinătate.
• LG: nu?
• Acer: nu le-am observat.
• Sony: șțiu doar de o tabletă Xperia, pe care nu am văzut-o, dar am auzit doar de rău de ea, inclusiv că Sony nu o mai dă la review-uri.
• Toshiba: AT200 este de când lumea pe piață și de atunci n-am mai auzit nimic de la ei.

Slab rău, deși toată lumea vrea să-și cumpere tablete.

ECRANE MAI MICI

Sunt împotriva creșterii dimensiunilor ecranului telefonului mobil, deși recent am nominalizat Samsung Galaxy Note II ca fiind telefonul anului, cu tot cu ecranul său de 5,5 inci.

Nu-mi place cursa ecranelor. 3,7 – 4,3 inci este suficient. Văd că deja se zvonește că următorul Note va trece de 6 inci, la fel și alte modele de la concurență. HTC a lansat pe piața americană Droid DNA de 5 inci cu ecran Full HD, pregătește modelul omolog Butterfly pentru cea europeană.

Până și Asus a greșit-o cu Padfone 2, telefonul are 4,7 inci, dar se transformă și în tabletă introducându-l într-un “ecran” de 10 inci inclus în pachet (review în curând). De ce au mers pe un telefon așa mare, când oricum primești și tabletă, e un mister. Un combo 3,7 inci + tabletă ar fi fost perfect.

Dimensiunea ecranului trebuie să înceteze a mai fi metoda producătorilor de a “șoca” piața și review-urile, la fel ca si cursa megapixelilor. Să facem dispozitive utile, nu doar mari.

MEGAPIXELI

Că veni vorba de camerele foto și megapixeli, în categoria modulelor foto pentru telefoane n-am văzut mari inovații în 2012 și nu cred că vom vedea nici în 2013. Probabil modelele de top vor trece la 13 megapixeli sau vor păstra cei 8 care sunt acum un maxim des întâlnit.

În rest, toate vorbele precum “obiectiv F2”, “back-illuminated” și alte asemenea le-am perceput mai degrabă ca fiind expresii de marketing decât tehnologii reale. Calitatea fotografiilor făcute cu telefoanele mobile a cunoscut o creștere ușoară, dar detaliile fine încă nu sunt bine surprinse.

Nokia Pureview a fost o surpriză plăcută și puteți vedea rezultatele acelui senzor inedit de 41 megapixeli în testul meu comparativ. Faptul că în Nokia Lumia 920 n-a mai fost inclusă această cameră, ci una de doar 8 megapixeli, îmi arată că încă nu pot micșora grosimea elementului optic și nu mă aștept ca Lumia 920 să fie un “breakthrough” la acest capitol.

ECRANE FLEXIBILE

Tot văd știri despre ecrane flexibile și cât de aproape suntem de telefoane și alte dispozitive cu așa ceva. Nu le văd rostul. Nu văd la ce mi-ar folosi un ecran flexibil. Unul rotunjit toate, de exemplu dacă aș avea loc de un televizor de 3 metri. Dar ce să fac cu telefoane și tablete rotunjite sau flexibile?

O posibilă aplicație ar fi punctele de vânzare, unde poate ar fi câteva chestii ce-ar putea profita, dar în rest? Rămâne să vedem dacă inventează cineva o utilizare potrivită, dar eu nu mă pot gândi la una.

TEXAS INSTRUMENTS NU MAI PRODUCE PROCESOARE MOBILE

Știrea asta nu prea ați văzut-o pe site-urile tech de la noi, nu? Nu-s prea mulți care să fi studiat Arhitectura Microprocesoarelor sau care să știe trendurile unor mari companii.

TI este genul de companie care activează într-un domeniu atunci când îi aduce o marjă mare de profit și apoi se retrage. Retragerea nu se face când se împute treaba, când începe declinul, ci mai din timp, când domeniul devine prea aglomerat, competiția este mare pe piață, integratorii trag de ultimul cent și atunci pur și simplu nu mai rentează. Încă se vinde și bine, dar nu la profitul care să-i mulțumească pe ei.

Retragerea Texas Instruments, anunțată încă din septembrie 2012 în momentul în care viitorul lor procesor OMAP 5 dădea foarte bine în teste, spune multe despre situația de pe piață. Lasă-i pe Qualcomm și pe Nvidia să se bată pentru fiecare cent, pentru fiecare telefon și tabletă, lasă-i pe ei și pe Samsung să investească masiv în cercetare doar pentru a fi cu 1% mai rapizi decât competiția. Vremea tunurilor s-a dus și ne așteaptă o plafonare în domeniul hardware.

SO-LO-MO

“Specialiștii” tot îmi spun că 2013 va fi anul Social-Location-Mobile, adică aceste trei domenii ne vor marca viața. Nu sunt de acord.

Adică sunt, dar în teorie. În practică, nu vom ajunge la o implementare lină a tehnologiilor necesare pentru că suntem totuși într-o criză și nimeni nu are bani de aruncat pe asta.

Aș vrea ca atunci când intru într-un mall să primesc un mesaj cu ofertele bune de la magazine. Poate, ca să adăugam și latura socială, de la cele la care am dat like pe facebook. Poate chiar mesajul să spună “Radu, am văzut ca ai pus pe Pinterest o pereche de pantaloni în carouri, sunt acum la reducere”. Aș vrea ca telefonul să-mi semnaleze când sunt la mai puțin de 500 de metri de un prieten, că mă duc în barul respectiv, nu în cel de lângă (sau invers). Aș vrea ca telefonul să detecteze automat unde sunt și să modifice setările în funcție de asta sau să-mi recomande restaurantul bun dintr-un nou oraș pentru că știe că n-am mai fost acolo, dar o căutare pe Google după “restaurant bun în Fundul Lumii” arată că cel mai popular rezultat este Cantina Nasoală din Spate.

Aș vrea, dar nu se poate din diverse motive. Magazinele n-au bani să implementeze așa sisteme. Telefoanele n-au acumulatoare potrivite pentru ca eu să permit localizarea precisă și să rulez atâtea servicii în background. N-am răbdare să mă conectez cu toate brandurile preferate, ele n-au timp și buget să-mi propună asta.

Mai mult, în curând va începe o contracție cauzată de o creștere a nevoii de intimitate. Câte like-uri să dai, când de la branduri primești doar reclame, nu și informații utile? Câte date să-ți faci publice, atunci când bazele de date se sparg tot mai des și nu știi pe unde ajung? De ce-ai vrea să spui tuturor unde ești și ce vrei?

În teorie, So-Lo-Mo ar putea fi ceva foarte frumos, ca-n Minority Report. În practică, e greu de implementat.