Cum funcționează sistemul electoral american

Astăzi americanii îşi aleg preşedintele, într-o cursă dintre republicanul Romney şi democratul Obama. Sistemul lor electoral poate fi un pic confuz pentru că nu e ca la noi unde cine strânge cele mai multe voturi câştigă, ci poporul alege indirect preşedintele. Am scris mai jos o scurtă explicaţie.

SUA este un stat federal, format din 50 de state mai mici. Un astfel de stat trebuie privit ca un judeţ de la noi, doar că SUA este ditamai țara și atunci fiecare din cele 50 de state constituente este mare de tot, chiar şi cât toată România, şi deci, cu atâta teritoriu şi populaţie de guvernat în fiecare astfel de stat, legile diferă de la unul la altul şi autoritatea locală are puteri mai mari decât cea a judeţelor noastre.

Preşedintele este ales de către “electori”. Fiecare stat are un număr diferit de electori, în funcţie de nişte criterii pe care nu le-am cercetat. Poate că numărul de electori pe care fiecare stat îi are alocaţi este în funcţie de populaţia acelui stat sau poate de puterea lor economică raportată la întregul SUA şi tot aşa. Nu contează prea mult pentru noi.

California, de exemplu, are 55 de electori, cel mai mare număr. Texas are 38, New York are 29, Florida tot 29. Oregon, care-i mai mic, are 7 electori, Idaho 4, iar Montana doar 3.

În fiecare stat se fac alegeri normale, unde merge fiecare cetăţean cu drept de vot şi bifează că-l vrea pe Obama sau pe Romney. Ulterior votului, acei 55 sau 38 sau 29 de electori îi vor acorda votul lor unuia dintre candidaţi în funcţie de ce-a zis decis 51% din populaţia acelui stat. Cu alte cuvinte, dacă 51% dintre locuitorii statului New York votează cu Obama, atunci toţi cei 29 de electori ai statului New York vor fi de partea lui Obama. În acest caz, Obama va avea 29 de puncte.

Sunt în total 538 de electori. Pentru a deveni preşedinte, un candidat trebuie să câştige jumătate plus unul dintre aceştia, valoarea fiind de fapt setată la 270 de electori. De puncte, dacă vreţi.

De aici se vede şi importanța câştigării anumitor state cheie. Folosind cifrele de mai sus, un candidat poate obţine majoritatea votului popular în statele Oregon, Idaho şi Montana, ceea ce înseamnă că toţi electorii acelor state vor trece de partea acelui candidat. În total, cu 3 state câştigate, va avea 7 + 4 + 3 = 14 voturi de la electori. Câştigă însă California şi din start ai 55 de voturi de la electori.

Sistemul nu-i rău gândit şi până la urmă tot pe votul popular se bazează, pentru că numărul electorilor depinde de numărul populaţiei din fiecare stat. În situaţii speciale, dacă votul este mereu la limita 51-49%, se poate ajunge ca preşedintele să fie ales în funcţie deşi pe total n-au votat majoritatea americanilor cu el. Dacă nu mă înşel, chiar s-a întâmplat în cazul Bush vs Gore în 2000.

Şi mai interesant este că electorii aceştia nu sunt nişte chestii virtuale, ci oameni aleşi ca reprezentanţi ai acelor state. În teorie, ei ar putea vota cu ce candidat vor ei. În practică însă, şi uneori prin lege, sunt obligaţi să-şi dea votul către acel candidat pe care cetăţenii statului lor l-au vrut prin votul popular. Pe la începuturile SUA nu erau obligaţi să facă asta. Chiar şi acum, statele Maine şi Nebraska îşi alocă electorii după alte criterii, probabil pile, dar sunt puțini și nu influențează rezultatele.

Din acest motiv veţi auzi pe parcursul zilei despre câte puncte are Obama şi câte Romney şi despre cum un stat a trecut de partea unuia sau a altuia. Americanii votează pe nişte maşini electronice, aşa că numărătoarea este rapidă.

În general se știe cu cine ține fiecare stat în parte. Cele de pe Coasta de Est și de Vest arată, din sondaje, o puternică susținere pentru Obama, în timp ce centrul țării îl preferă pe Romney. Situația este cam 236 la 206 electori în favoarea lui Obama. Miza reală sunt statele indecise precum Ohio, Florida, Virginia, Colorado și vreo 3 altele, unde și candidații au făcut campanii puternice. Aici chiar trebuie văzut cum se va vota.

Puteți urmări rezultatele pe harta CNN.