O seară cu Jack

Sunt lucruri în lume pe care nu credeam că voi avea ocazia să le văd vreodată cu ochii mei şi, atunci când printr-un miracol acest lucru se întâmplă, sunt nemaipomenit de fericit.

Sunt artişti a căror muzică îmi plăcea în copilărie, dar, copil fiind, nu i-am văzut atunci live şi acum credeam că e prea târziu. N-a fost. Petrecerea Jack Daniel’s de săptămâna trecută a fost o astfel de ocazie.

De ziua lui Jack Daniel’s nu-ţi lipseşte băutura din pahar, aşa că sticle de Gentleman Jack erau la discreţie pe mese. Şi, cum totul se întâmpla în Fratelli, unde era plin de femei foarte frumoase, păreau deja ingredientele bune pentru o petrecere memorabilă. Apoi au început artiştii să cânte pe scenă.

La început a fost Sonique. Ţin minte anul în care melodiile ei erau hit după hit, mereu în topuri, şi le ascultam toată ziua. Când a început să cânte “I Put a Spell On You” sau “It Feels So Good”, mi-am adus aminte de copilărie, de ce făceam pe atunci, de viaţă simplă şi fără griji. A cântat şi a dansat cele trei hituri mari, care au fost difuzate din plin şi în România, şi apoi s-a retras.

De fapt, cam aşa a fost toată seara. Artişti mari au venit pe scenă, au cântat 2-3 hituri celebre de-ale lor şi au ieşit, fără să insiste şi cu melodii anoste. A fost ca un concert ideal, piese numai una şi una. A urmat Cornel de la Vank, cântând un cover după Oasis şi o melodie proprie. A fost şi Corina, a fost şi Tudor Chirilă, dar scurt şi la obiect, în uralele mulţimii.

Apoi a urmat No Mercy. Din nou, mi-am amintit cât de mic eram pe vremea când ascultam “Please Don’t Go“, “Missing” sau “Where Do You Go“. Ce ani, ce vremuri! Par atât de departe încât ocazia de a-i vedea acum pe cei de la No Mercy pe scenă, cântându-le live, a echivalat cu o întoarcere în timp. M-am bucurat ca un copil.

A urmat Loredana. A cântat un cover după Tina Turner, superb interpretat, apoi, deşi a avut atâtea hituri în ultimii 10 ani, a cântat “Bună seara, iubite!“. Putea să aleagă orice hit recent, dar l-a ales pe cel din 1988 şi l-a cântat fix ca atunci, de parcă ar fi avut în continuare 18 ani. Mă uitam în jurul meu, în sală, că puteai vedea imediat vârsta oamenilor după cum reacţionau: cei care ţineau minte melodia o cântau de parcă n-ar mai fi fost nimic altceva în jur; cei care nu o știau doar se uitau şi dansau încetişor, ca pe “muzică de bătrâni”.

Ca să fie totul perfect, după Loredana a urcat pe scena 3 Sud Est. Băieţii încă pot. Au cântat, printre altele, şi “Amintirile“, o piesă despre care ţin minte şi acum momentul în care am auzit-o prima oară, anunţată pe Pro FM că noul hit 3SE. Am cântat de era să răguşesc, la fel ca şi o mare parte din club. N-am fost fan 3SE niciodată, dar, la fel ca şi la ceilalţi, la fel cum zice şi cântecul, amintirile m-au copleşit.

Am plecat când cântă Horia Brenciu, că era prea târziu şi a doua zi aveam treabă multă. O seară perfectă, mulţumesc Jack Daniel’s pentru toate amintirile plăcute pe care mi le-a readus în minte.