Ați vrea să purtați armă?

Serios? Inchei postul cu astfel de intrebari???

Mie imi plac armele cum imi plac si femeile: reci si metalice.

Radu: nu cred ca ai idee cât de mare este un campus in SUA. Campusul universitatii unde învăț eu are cam 419 acres cca.1700 km pătrați cu peste 174 de clădiri ( clădiri in stil american adică). Nu ai cum sa Garantezi securitatea a 10 mii de oameni, este imposibil. Fiecare campus are Campus Police, care patruleaza prin campus aproape non-stop. La orice incident sunt acolo in mai puțin de 2 minute. Si da, au sediul lor, cu mașinile lor, echipati ca orice poliție. Dacă mi se pare normal sa poți avea arma in școala? Sunt si pro si contra. Pro pentru ca e vorba de siguranță ta personală, si contra pentru ca de obicei in campus gasesti persoane tinere, si care in general sunt mai…necoapte, ca sa zic așa.
Anyways, nu am arme…încă. Dar mă duc regulat la Poligon si mă antrenez :)) Am multi prieteni ex-military Care au colectii întregi de arme, si care m-au învățat cum sa le folosesc. Chiar dacă la început mi-era cumva frica, acuma cred ca ” better to be safe than sorry”!
In California nu poți tine arma in mașina, decât dacă este secured in portbagaj. In schimb…don’t mess with Texas :))

1,7 km patrati = 1,7 milioane m patrati.

este irelevantă întrebarea vis-a-vis de cititorii tăi români, pornind de la o situaţie din America. În America, mai ales în unele state, armele fac atît de tare parte din cultura lor, că a le interzice ar însemna aproape acelaşi lucru cu a interzice, să zicem, telefoanele mobile în România…

deci, nu se poate compara, noi nu gîndim ca ei. Eu personal nu aş purta armă, din motive multiple. În primul rînd, dacă te atacă unul prin surprindere, şi nu eşti antrenat, nu e uşor şi nu ai timp să scoţi pistolul de unde l-oi avea, să scoţi siguranţa, să-l ocheşti fix pe agresor şi să-l împuşti… are toate şansele să te dezarmeze înainte să reuşeşti. În al doilea rînd, legea românească e f. strictă şi dacă îl împuşc s-ar putea să am eu probleme după aia, chiar dacă el e atacatorul. În al treilea rînd, aşa cum spuneam, eu nu am în mine această cultură a armelor, deci nu simt că-mi lipseşte o armă şi că mă simt nesigur din cauza ei.

(deşi am făcut armata, am purtat arma la piept luni în şir, în bandulieră, mă obişnuisem să am grijă de ea cum am grijă de portofel în civilie, ştiam seria armei pe de rost, mai ceva ca CNP-ul acum, că asta erai întrebat, am tras cu ea (Kalaşnikov, că asta are armata română) de mai multe ori, am făcut gardă cu cartuşe adevărate la mine, etc… dar după ce s-a terminat armata, în cîteva luni m-am dezobişnuit total de tot ce învăţasem acolo…

Şi în al 4-lea rînd, cel mai important, dacă s-ar da liber la arme la noi, cel mai probabil e că agresorii ar avea armele pregătite… şi degeaba am eu armă la mine dacă el vine cu pistolul îndreptat spre mine şi-mi zice nu mişca, dă-mi portofelul… cum de altfel se întîmplă în zonele rău famate din US.

este irelevantă întrebarea vis-a-vis de cititorii tăi români, pornind de la o situaţie din America. În America, mai ales în unele state, armele fac atît de tare parte din cultura lor, că a le interzice ar însemna aproape acelaşi lucru cu a interzice, să zicem, telefoanele mobile în România…

1. Exemplul e prost ales.
2. Ideea “că nu se poate interzice” e proastă :D

Motivul pentru #1 şi #2:

Există deja un precedent, în forma taxei de primă înmatriculare.

Din punct de vedere legal, era împotriva principiului liberei circulaţii a mărfurilor.
Din punct de vedere tehnic şi social era o absurditate ştiind că sistemul nostru de transport în comun nu ajunge acolo unde e nevoie de el (spre exemplu, dacă stai în Militari sau Căţelu la casă poţi să fii la 1 km de cea mai apropiată staţie de autobuz).
Din punct de vedere economic era o măsură de economie de comandă, comunistă.

Nu avea importanţă. Nici faptul că va fi eliminată până la urmă datorită presiunilor CE nu are importanţă, e de ajuns că a existat cândva. Mesajul contează: dacă mie, premierul Porcescu-Măgăriceanu, mi s-a sculat pula şi am decis că voi nu trebuie să aveţi maşini, nu o să aveţi maşini, cu toate drepturile voastre legale, cu care o să muriţi în braţe.

Faptul că sute, mii de aplaudaci au început să se scălâmbăie ca maimuţa la orice tentativă de a te împotrivi măgăriei (“hă, hă, eşti cocalar, ai bemveu, n-ai bemveu, n-ai faţă, eşti muritor de foame, n-ai maşină, Loganu e maşină, Loganu e aşa de tare, nu meriţi maşină, mergi cu autobuzu, hă, hă”) demonstrează cum stau lucrurile de fapt.

Aceiaşi aplaudaci, comentaci şi postaci au pomenit şi de interzicerea maşinilor, confiscarea maşinilor, anularea diplomelor universitare şi în cele din urmă de confiscarea caselor celor care sunt proprietari şi instalarea de către Stat a homleşilor în ele. Dovezile se pot găsi cu Google.

Dacă mâine decide cineva, român sau american, că se confiscă de către poliţişti toate telefoanele mobile şi se distrug cu ciocanul în faţa proprietarilor lor, se opune cineva? E de ajuns să scoată la vot aceiaşi aplaudaci cu aceleaşi scălâmbăieli şi gata, s-a decis democratic confiscarea telefoanelor mobile. Sau a puştilor şi pistoalelor.

~Nautilus