Două ciudățenii de la știri

Nu ştiu dacă aţi observat diferenţa, dar cei de la CNN nu au un scroll bar propriu-zis cu ştiri, adică nu curg de la dreapta la stânga cuvintele, ci se afişează direct câte o propoziţie întreagă. Asta îi sileşte să formuleze pe scurt o ştire în atâtea cuvinte câte încap pe lungimea unui ecran şi de obicei reuşesc acest lucru.

Citeam mai demult o ştire pe burtiera unei televiziuni româneşti de ştiri: “Formația Bologna a învins cu scorul 3-2 (2-0) echipa Genoa în etapa XVII a campionatului italian de fotbal”. Lungă rău, sunt peste 100 de caractere, e nevoie de vreo 3 ecrane pentru a afişa acest întreg text.

Ar fi putut fi reformulată cu un mult mai concis “Bologna 3-2 (2-0) Genoa – etapa XVII Italia”. Mult mai scurt, nu? Un jurnalist deştept sau poate un regizor de transmisiune sau un editor de ştiri s-ar prinde ca cei interesaţi de scorul dintre Bologna şi Genoa ştiu deja ce reprezintă aceste nume şi unde, aşa că ar fi mers şi un simplu “Bologna învinge Genoa cu 3-2 (2-0)”.

Toată teoria transmisiunilor de informaţii se referă la a găsi modalităţi de a trimite mai departe un mesaj prin cât mai puţine caractere. Desigur, acolo este vorba de benzi de frecvenţă, timpi de emisie şi rată de biţi, dar stilul concis şi exprimarea eficienta se pot regăsi oriunde.

A doua ştire care m-a distrat a fost una văzută acum câteva zile şi care spunea că “jumătate dintre români câştigă sub salariul mediu pe economie”. Era spusă pe un ton alarmant, în sensul că jumătate dintre români trăiesc prost.

Mă gândeam amuzat că asta înseamnă media în definiţia ei de concept matematic din orice domeniu de aplicare. Că vorbim de salarii, note şcolare, număr de locuitori sau orice altceva, dacă ceva are media X atunci înseamnă că jumătate dintre elemente au valoare mai mare decât X şi jumătate au valoare mai mică de X.

Altfel spus, poate fi salariul mediu în România şi 13 miliarde de lei pe lună, jumătate dintre români ar câştiga tot sub această sumă, iar jumătate peste ea, că aşa iese o valoare medie. Ştirea adevărată ar fi fost cât este salariul mediu şi ce poţi face cu el sau, mai avansat, cat este varianța, adică ce depărtare față de medie au valorile care au dus la calcularea ei.