Ah, compromisurile dintr-o relație

Hmm, astăzi e o zi dificilă. Am fost provocat să răspund la suita de întrebări: “E bine să facem des compromisuri de dragul celuilalt sau trebuie să fim constanţi în ceea ce credem? E ok ca o relaţie să schimbe nişte principii pe care le aveai când erai singur sau asta înseamnă o renunţare la ideile în care tu crezi?”

Greu de răspuns la asta. Ai zice că “nu”, dar ai zice şi că “da”, pentru că ştii că rareori ceva în viaţă merge bine fără compromisuri pe care de multe ori nici nu le mai conștientizăm. Școala te învaţă despre relaţii de business, când la Teoria Contractelor se spune despre o legătură mutual avantajoasă pentru ambele părţi, dar trebuie să fii inginer din acela rece şi calculat ca să spui că o relaţie poate fi gestionată ca şi un contract. Aşa că nu o spun :P

Lăsând glumă la o parte, am pornit mereu de la ideea că o relaţie nu o începi cu gândul de a schimba persoană cealaltă după bunul tău plac şi de a o modela în idealul pe care-l ai în cap despre cum trebuie să fie perechea ta perfectă. De asta se cheamă “ideal”, că e greu de atins. Dacă îţi place de cineva, atunci îţi place cu bune şi rele, aşa cum este în acel moment – de ce-ai vrea să schimbi asta?

Eu cu această idee merg înainte. Aşa sunt eu, aşa eşti tu. Schimbă-mă şi devin altceva, fiind posibil să câştigi pe o parte mult mai puţin decât pierzi pe alta. Sigur că se fac mereu mici compromisuri, pentru că dacă nu s-ar face l-ai considera pe celălalt “căpos” şi probabil nici măcar n-ai mai fi început o relaţie cu el sau ea, dar dincolo de acestea deja e un pariu riscant. Linia, pentru o relaţie sănătoasă, trebuie trasă la “mici”.

De exemplu dacă ţie, ca femeie, îţi place un bărbat tocmai pentru că e “sufletul petrecerii”, e popular, e mare pasionat de baschet şi asta ţi se pare foarte cool, e aiurea că atunci când începi o relaţie cu el să-i ceri să iasă mai rar cu prietenii sau să dai televizorul pe altceva, că te plictisesc meciurile în care “bat aia mingea o oră”. Păi de asta îţi plăcea de el, asta îl individualiza! Sau dacă îţi place de-o femeie pentru că arată mereu sexy şi bine aranjată, nu-i ceri ulterior să se îmbrace ca o maică şi eventual să nu te mai tragă după ea prin magazine. Am dat exemple numai de clişee de filme, dar asta pentru că în realitate sunt atât de multe feluri de a se manifesta aceste tendinţe de schimbare a celuilalt încât n-am cum să găsesc una cunoscută de toată lumea.

Schimbările de acest fel vin natural, în timp, nu le poți impune de la o zi la alta.

Ce faci însă când nu merge? Păi nu merge. De asta relaţiile se mai şi termină, din acest motiv oamenii nu îşi trăiesc întreaga viaţă alături de prima persoană care le-a căzut cu tronc (decât rar), de asta se divorțează. Știu mulți oameni care n-au nici măcar 30 de ani, dar sunt deja divorțați. Uneori nu merge, aşa că încerci altceva. Sunt lucruri bune şi lucruri rele la “cealaltă persoană”, ştiai asta de la început, le accepţi, încerci să te obişnuieşti cu ele, iar dacă se adună mai multe rele decât bune şi eşti conştient de asta înseamnă automat că eşti şi nefericit, pentru că aşa înclină balanţa.

Alex, omul cu problema spaţiului din baie, a dat de bine acum. L-a ajutat Avon, i-a mărit baia, a revenit cu încă un film pe SpatiuPentruMine.ro. Intraţi acolo pentru a afla cum puteţi deveni reprezentanți Avon, poate că nu degeaba au 6,4 milioane în întreaga lume, cu reclame de la Salma Hayek sau Reese Witherspoon.