Review HTC One S (în premieră în România)

Gama One este cea pe care HTC mizează toţi banii în acest an, dorindu-şi să dea lovitura cu modele la fel de puternice precum a fost în 2010 Desire. Vor să ofere telefoane puternice, bune la toate capitolele, iar în februarie, când a fost anunţată gama One, au anunţat că vor corecta toate punctele pe care le reproşa publicul: cameră foto mult îmbunătăţită, design atrăgător, performanțe foarte bune.

Pe hârtie cele trei modele One reuşesc să impresioneze, dar sunt aşa şi în realitate? Eu am testat One S, varianta “de mijloc”, care are un ecran de 4,3 inci, mai mare decât One V şi mai mic decât One X. În plus, are ecran Super AMOLED, carcasă metalică, Android 4.0 şi interfaţă Sense de ultima generaţie, noul modul foto foarte rapid, conectivitate directă la Facebook, Twitter şi restul reţelelor cunoscute. Memoria internă este de 16 GB şi nu suportă card suplimentar, iar procesorul este un dual-core performant.

Merită One S sau este eclipsat total de fratele mai mare One X? Să o luăm pe rând.

AMBALARE
Nu sunt multe de spus, mai ales că eu am primit telefonul într-o cutie de marketing, nu cea oficială. Vreau doar să menționez că, deşi telefonul include tehnologia Beats Audio, nu vine în pachet cu căşti din gama Beats, ca la Sensation XE sau XL, ci unele normale.

CONSTRUCŢIE
One S este foarte bine făcut. Bateria este incorporata şi nu se poate extrage din telefon, dar asta înseamnă şi că dispare necesitatea unui capac mare pe partea din spate, telefonul fiind mai subţire şi mai bine “închegat”. Nu trosneşte, nu se apasă, nu vibrează, nu se mişcă.

Carcasa este una din aluminiu supus unui tratament care îi dă rezistență la zgârieturi şi o textură plăcută la atingere.

Singura parte detaşabilă este un capac din partea de sus a telefonului, de la modulul foto, sub care poţi insera cartela de telefon. Atenţie ca aceasta este un micro-SIM, HTC făcând trecerea la aceste cartele mai micuţe popularizate deja de iPhone.

Partea frontală este dominată de ecranul de 4,3 inci diagonală. Sub acesta sunt trei butoane capacitive, Back, Home şi Recent Apps, cel de Meniu nemaifiind prezent decât ca buton virtual pe ecran, în fiecare aplicaţie. Deasupra ecranului se afla camera video frontală şi sigla HTC.

Partea din spate este tot neagră, iar obiectivul camerei foto este o pată de culoare, având un contur roşu. Există şi un singur LED de flash lângă modulul foto, iar undeva jos este difuzorul extern.

Pe stânga este conectorul de încărcare, un micro-USB, pe dreapta sunt butoanele de volum. Sus este butonul de Power, lângă el jack-ul audio. Acestea sunt singurele butoane, lipsind unul dedicat pentru camera foto (nu că alte HTC-uri ar fi avut).

Telefonul pare uşor în mână, datorită carcasei de aluminiu. Ecranul este foarte bine integrat în carcasă, iar degetul alunecă bine pe el. Pe total telefonul are nota 10 la calitatea construcţiei sale.

Pentru dimensiune puteți compara și fotografiile în care apare alături de One X și Galaxy Nexus și Desire.

PERFORMANŢA
Ecranul este un Super AMOLED, dar nu are culorile unui Samsung Galaxy S II (care este Super AMOLED Plus). Totuşi, culorile sunt vii, plăcute ochiului, iar vizibilitatea la soare este peste medie. Rezoluţia este de 960 x 540 pixeli, dar One X sau Galaxy Nexus merg la 1280 x 720 deja. Asta nu înseamnă că One S nu are un ecran foarte bun, iar textele şi fotografiile arată clar şi plăcut ochiului.

Sunetul este foarte bun. Am rămas impresionat de puterea difuzorului extern, cel pe care se aud şi notificările. L-am auzit din buzunarul pantalonilor, în metrou, în timp ce scârţâiau rotile vagonului. Dacă îl ţii pe birou, sună chiar deranjant de tare, dar asta mă face fericit pentru că la alte modele abia le auzeam. Sunetul în apeluri este bun, limpede şi puternic. Vibraţia este de asemenea mai puternică decât de obicei.

Telefonul este foarte rapid. Procesorul de ultima generaţie, deşi doar dual-core faţă de quad-core-ul de pe One X, se achita excelent de toate sarcinile, ba chiar am înţeles că testele arată că este mai rapid decât modelul amintit. Memoria RAM este suficientă şi n-am simţit că ar rula mai încet decât trebuie vreun program sau interfaţa Sense. Într-un test cu Quadrant, One S scoate 5078 puncte, dublu faţă de modelele din baza de date a programului.

Lipsa unui card de memorie nu mi se pare o problemă, având în vedere că telefonul include totuşi 16 GB stocare internă, din care vreo 13 sunt disponibili utilizatorului. O mare parte din această memorie internă este prezentată utilizatorului ca fiind un /sdcard/, astfel încât programe mai vechi (de exemplu iGO) să funcţioneze fără probleme.

GPS-ul a mers de minune, luând poziţie rapid. Wi-Fi-ul mi-a făcut nişte probleme, în sensul că nu se conecta la o reţea anterioară atunci când ajungeam din nou sub acoperirea ei (de exemplu când intram în casă). Nu mereu. De multe ori pur şi simplu nu sesiză reţeaua wifi şi trebuie să închid şi să deschid wireless-ul pentru a se conecta.

Bateria m-a impresionat, fiind mult mai bună decât pe alte modele. V-am mai spus despre ea, după vreo 8 ore de Twitter, upload de fotografii şi trafic făcut pe 3G bateria încă nu ajunsese la 50%. Ştiu că telefonul este nou, dar mă bucur că mă ţine întreaga zi fără probleme, ba chiar şi jumătate din noapte dacă mă apucă petrecerile fără să ajung la o priză.

CAMERA FOTO
Extraordinară. HTC n-a minţit când a spus că va introduce în seria One un modul foto de top. Acesta se lansează în sub o secundă şi facă fotografiile la fel de rapid. Focalizarea se face practic instantaneu şi de obicei bine.

Noul senzor de 8 megapixeli şi lentila din faţa lui sunt foarte bune. Fotografii făcute pe la 8-9 seara au ieşit bine în condiţii de slabă iluminare, imaginea este nemişcată şi clară. Pe timpul zilei fotografiile ies foarte bune, dar culorile sunt prea saturate, amplificate artificial pentru a le îmbunătăţi astfel calitatea. Mie mi se par prea săturate şi nu-mi place asta pentru că în soare prea puternic apare un efect deranjant de culori nenaturale.

Modulul foto are şi capacitatea de a face un şir lung de fotografii dacă ţii apăsat butonul de declanşare, iar apoi o poţi alege pe cea mai bună sau chiar le poţi păstra pe toate. Asta e o funcţie foarte utilă atunci când fotografiezi ceva în mişcare.

Mult mai multe imagini găsiți pe SkyDrive, unde am pus în jur de 30 de fotografii la mărimea originală.

Filmarea se face 1080p şi, din nou, calitatea este excelentă. Poţi să şi focalizezi în timp ce filmezi.

În concluzie, noul modul foto de pe seria One impresionează foarte plăcut. Are mici hibe, precum culorile prea săturate uneori şi faptul că în alte ocazii nu vrea să focalizeze la distanţe foarte mici, deşi ar putea să o facă, dar faptul că se lansează şi fotografiază rapid şi bine este o evoluţie imensă faţă de vechiile HTC-uri.

Fotografiile sunt în format JPG, rezoluţie 3264 x 2448 pixeli, aproximativ 2,3 MB pe imagine. Poţi dezactiva sunetul de declanşare, poţi chiar şi să adaugi efecte instagram-ish direct din cameră. Clipurile video sunt format MP4, rezoluţie 1920 x 1080 pixeli, codec AVC, frame-rate variabil, rata de bit 10 Mbps.

Iată o mostră pusă de mine pe YouTube.

SOFTWARE
Sunt trei părţi aici, Android-ul clasic, interfaţa Sense dezvoltată de HTC şi restul programelor pe care le poţi instala.

Android-ul este la versiunea 4.0.3 Ice Cream Sandwich. Rulează foarte bine pe acest hardware, nu face probleme, nu se blochează. Am auzit că seria Sensation, care a fost updatată tot la Android 4.0, nu rulează la fel de stabil. Repet, cu One S nu am avut nici o problemă.

Android 4.0 introduce câteva noutăţi interesante. Acum poţi grupa mai multe shortcut-uri sub un folder, ceea ce înseamnă că nu mai ai nevoie de aşa mult spaţiu pe ecranele principale, dacă începi să grupezi pe categorii tot felul de programe. Apoi tasta de Meniu a dispărut, fiind plasată pe ecran, în funcţie de unde o pune fiecare program, între butoanele fizice ale telefonului apărând acum unul de Recent Apps, cu care schimbi între programele active ca şi cum ai apăsa ALT+TAB în Windows. Un gest în sus pe ecran, pe imaginea unui program din această listă, îl scoate de acolo (dar nu-l închide din fundal).

Interfaţa Sense este foarte bine făcută peste Android 4.0. Este unul din avantajele HTC-urilor şi, deşi ştiu că nu toţi gândiţi aşa şi mulţi doriţi Android-ul simplu, pentru mine este motivul pentru care ultimele mele 5 smartphone-uri au fost HTC-uri.

Sense nu este doar o interfaţă frumoasă, ci mă ajută enorm în managementul de contacte, în legarea celor din Facebook cu cele din Google şi cu cele din Whatsapp, de exemplu, integrează fotografiile şi statusurile de Facebook în contacte, oferă un nou calendar şi zeci de widgeturi utile.

Ecranul principal are un nou ceas cu meteo, deja un trademark HTC, dar ceasul este un pic redesenat, cu un font mai subţire. Sub el încap două rânduri de câte 4 pictograme, apoi jos de tot găseşti butoane ce te însoţesc în toate ecranele telefonului, adică butonul de deschis lista de aplicaţii şi 4 link-uri ce pot fi modificate. Eu mi-am pus Phone, SMS-uri, Gmail şi Camera pe ele. Aceleaşi patru linkuri apar şi pe ecranul de blocare, unde poţi configura afișarea meteo sau alte informații.

Ecranul de notificări a fost simplificat. Nu mai apar sus ultimele aplicaţii deschise, nici nu mai ai acces la butoane rapid pentru pornire/oprire wifi, gps şi altele. Se poate intra însă în Setări direct de aici.

Îmi place cât de uşor poţi muta pictograme pe ecran. Dacă tragi o iconiţă parţial peste alta, fac schimb de poziţie. Dacă o tragi total peste alta, le combini pe amândouă într-un folder, căruia îi poţi schimba numele şi din care poţi adăuga şi scoate alte programe.

Interfaţa Sense ajunge cam peste tot, inclusiv în Settings, lista de aplicaţii, în multele widgeturi cu care vine, majoritatea foarte utile (contacte preferate, agendă, radio, muzică), galeria foto. Sunt foarte mulţumit de implementarea ei pe seria One şi tot pe HTC îmi voi da banii în acest an, fără să-mi pese cu ce noutăţi vine Galaxy S III.

Sense are integrare directă nu doar cu Facebook şi Twitter, ci şi cu Dropbox (primeşti 25 GB spaţiu suplimentar la activarea telefonului!), SkyDrive, Hotmail, Evernote, Flickr şi altele.

Zeci de screenshot-uri găsiți pe SkyDrive, făcute de mine.

Cât despre softul pe care-l poţi instala tu pe bani sau gratuit din Android Market (redenumit Google Play), lucrurile stau tot mai bine. De exemplu pe Android 4 ai inclusiv browserul Google Chrome. Ai aplicaţii oficiale pentru Facebook, Twitter, Foursquare, Yahoo, Evernote, Tumblr, Instagram, Dropbox, orice de la Google, navigaţie, jocuri, playere video, programe tip office, totul gratis.

Am testat şi iGO, funcţionează fără probleme, dar dacă nu ai un skin pe rezoluţia 960×540 va rula cam pe 80% din ecran.

CE ESTE BINE

• dimensiune fix cât trebuie
• baterie peste medie
• performanţă excelentă
• difuzor uşor de auzit

CE ESTE RĂU

• mici probleme precum culori prea saturate în fotografii, lipsa literei ț
• bateria nu poate fi înlocuită
• fără căşti Beats

CONCLUZIE
Au zis-o bine nişte străini: dacă n-ar fi existat One X, modelul One S ar fi fost telefonul de vârf al HTC şi nu i s-ar fi putut reproşa nimic. Este un telefon excelent şi îl recomand tuturor celor care vor un smartphone nou, performant şi arătos. Dacă nu vreţi ceva mai mare de 4,3 inci, atunci One S nu vă va dezamăgi.

Problema este că încă nu a apărut în magazine. Evomag îl anunță din 26 aprilie, dar la un preț de 2499 lei, mult prea mare având în vedere că One X costă 2600 lei.  Un 2000-2200 lei mi s-ar părea corect pentru One S.

Caracteristica	HTC One V	HTC One S	HTC One X
Diagonală ecran	3,7 inci	4,3 inci	4,7 inci
Tip ecran	LCD	Super AMOLED	Super IPS LCD2
Rezoluție	480 x 800	540 x 960	720 x 1280
Card microSD	Da	Nu	Nu
Stocare internă	4 GB	16 GB	32 GB
Procesor	1 GHz	Dual-core 1,5 GHz	Quad-core 1,5 GHz
Camera foto	5 MPx, 720p	8 MPx, 1080p	8 Mpx, 1080p
Android	4.0 ICS	4.0 ICS	4.0 ICS
Sense UI	4.0	4.0	4.0
Baterie	1500 mAh	1650 mAh	1800 mAh
Preț Marketonline	1.327 lei	Neanunțat	2.660 lei
Preț Evomag	1.329 lei	2.499 lei	2.659 lei
Preț eMAG	1.369 lei	2.299 lei	2.650 lei