Zvonuri, întrebări, răspunsuri, păcăleli și adevăruri despre iaurturile Danone

Am fost la fabrica Danone şi v-am arătat aici lanţul de producţie. Ulterior acestei vizite am asistat şi la o prezentare a companiei şi am putut pune acele întrebări sensibile la care vroiam cu toţii să aflăm un răspuns (sau, dacă nu credeţi ce vă zic mai jos, măcar poziţia oficială a Danone). Zvonuri, hoax-uri, procese la tribunal, de toate.

Aşadar, într-o ordine aleatoare, probleme şi răspunsuri:

Î: Ce fructe se folosesc în iaurturile Danone? Sunt naturale sau sunt arome de laborator?

Fructele arată ca mai jos. Sunt ca o dulceaţă, ca un gem de casă. Vâscozitate medie, gust de fructe, se văd bucăţile de fructe în această compoziÅ£ie. Noi am mâncat din ele crezând că sunt chiar dulceÅ£uri normale pentru piÅŸcoturile puse la dispoziÅ£ie, dar Danone ne-a păcălit ÅŸi ne-a zis ulterior “apropo, alea sunt chiar fructele pe care le punem în iaurturi”. I see what you did there…

Sincer să fiu, pentru mine asta era întrebarea cea mai importantă. Situaţia reală s-a dovedit a fi mult mai bună decât credeam că este şi mă simt mai liniştit consumând acum Nutriday-urile cu fructe pe care le prefer. Fructele (dulceaţă) vin din alte ţări, deoarece la noi nu cresc suficiente caise şi căpşuni pentru a susţine producţia Danone.

Î: Fermentul Bifidus Essensis este de origine animală şi, mai exact, din fecalele animalelor?

Bifidus Essensis, nume folosit pentru a descrie fermenÅ£ii din Activia, este de fapt un nume comercial, ca ÅŸi Bifidus Actiregularis. Sună frumos. Numele oficial al bacteriei respective este Bifidobacterium Animalis ÅŸi ajunsă în intestine ajuta la digestie ÅŸi împiedică dezvoltarea altor bacterii “rele”.

De unde se obÅ£ine? Există două subspecii: 1. Bifidobacterium animalis subspecia lactis, care se formează din iaurt, ÅŸi bifidobacterium animalis subspecia animalis, care se obÅ£ine din fecale de animale. Lesne de ghicit, Danone, făcând iaurt, foloseÅŸte bacteria din subspecia ce trăieÅŸte în iaurt. Zvonul este cel mai probabil pornit de la faptul că acelaÅŸi nume este folosit pentru două bacterii, cel care l-a pornit “uitând” să precizeze că există mai mult subspecii.

O dovadă se găseşte în Genomic Insights Into Bifidobacteria, de Lee şi Sullivan, la pagina 380, rândul 3, aici.

Î: Intră vreodată lapte pe poarta fabricii Danone? Iaurturile sunt fabricate din lapte sau din aracet, faină de lapte şi alte prostii?

Intră în jur de 200 de tone de lapte zilnic. Erau cisternele acolo când am vizitat eu locul. 200 de tone nu sunt aşa mult, probabil câteva cisterne, aşa că nu vă închipuiţi un trafic ca prin vamă pe strada Nicolae Canea sau pe la intrarea din spate.

Danone lucrează în România cu 69 de ferme partenere din 19 judeţe, de la care ia între 0,2 tone şi 25 de tone de lapte pe zi, funcţie de mărimea fiecăreia. Fermele partenere trebuie să respecte nişte condiţii minime pentru a putea deveni furnizori Danone, ca la orice mare companie. S-a precizat, printre altele, că nu trebuie să existe industrie pe o rază de câţiva kilometri în jurul fermei, ca să nu fie contaminate suplimentar iarba şi aerul şi apa vacilor. Bănuiesc că în plus se solicită şi mulgere anaerobă, ISO 9000 şi altele.

Î: Danone foloseşte gândaci pisaţi în iaurturi?

Eu nu-mi închipui cine putea porni un zvon atât de bizar, dar lumea e mare. De fapt se foloseşte carminul, care este un colorant natural utilizat în multe domenii şi care se extrage din aripile chitinoase ale unor specii de cărăbuşi.

Dacă te uiţi cu un ochi şi de la distanţă mare, poţi spune că e vorba de gândaci pisaţi, nu? În practică, și mierea este cărată de albine în guşa lor şi regurgitată în fagurele din stup, iar ouăle pe care le mâncăm la micul dejun sunt de fapt ovulele nefecundate ale găinilor. Şi cârnaţii sunt buni, dar se fac în intestine de animal, ba chiar mă apucă scârba când mă gândesc că unii mănâncă măduvă prăjită şi altele asemenea. Aşa e cu lucrurile astea naturale, nu toate cresc în pomi idilici.

Î: De ce rezistă aşa mult iaurturile Danone?

Datorită lanţului de fabricaţie. Laptele nu este expus aerului, aşa că nu e contaminat cu bacterii şi microbi suplimentari. Instalaţiile sunt frecvent curăţate şi perfect întreţinute. Îmbutelierea se face în mediu curat. Capacele se lipesc foarte ferm pe borcanele de iaurt, astfel încât ţin etanş conţinutul. După îmbuteliere, urmează lanţul frigului, iaurtul stând numai la 4 grade Celsius în depozit şi în camioanele de transport.

Datorită acestor procedee, ajunge să aibă o perioadă de valabilitate de multe zile. Se pare că de fapt rezistă şi mai mult, dar nu mai arată aşa bine pentru că se strânge grăsimea mai jos sau se formează un cheag inestetic, aşa că nici Danone nu insistă cu un termen mai lung.

ÃŽ: De ce nu se mai face iaurt ca pe vremuri?

Pentru că se face mai bine. Danone a cumpărat vechea fabrica de iaurt Mioriţa, care nu mai producea de ceva vreme. În cazane cică au găsit jeg de o palmă, iaurturile fiind produse cum se nimerea. Din acest motiv, trebuiau mâncate în 24 sau 48 de ore. Prefer oricând să mănânc variantele de acum.

Î: De ce nu mai au voie să facă reclamă în care să spună că Actimel ajută la întărirea sistemului imunitar sau că Activia te face să slăbeşti?

Sunt mai multe cazuri. Se pare că cel cu Activia a pornit de la faptul că n-au precizat că iaurtul te face să slăbeşti dacă ţii şi un regim adecvat, că dacă bagi doar shaorma şi câte un iaurt din când în când nu se face primăvară, nu?

Danone a preferat să nu se judece cu cei care îi dăduseră în judecată din acest motiv şi au precizat în mod oficial că e nevoie de regim/cură de slăbire, pe etichetă. Au făcut şi un fond de 35 de milioane de dolari, din care cei care au consumat Activia şi au simţit că nu are nici un efect pot cere banii înapoi, pe baza bonului de casă şi în limita a 100 de dolari. S-au cerut înapoi doar un milion de dolari prin această acţiune, restul de 34 rămânând nesolicitate şi fiind ulterior donate unor cercetări.

Referitor la cazul de aici, zis de Ipostaze într-un comentariu, acel DanActive este Actimel-ul de la noi. Din câte am înÅ£eles, agenÈ›iile europene (European Food Safety Agency) ÅŸi americane (Food & Drug Administration) ce fac controale pentru a verifica afirmaÅ£iile de genul “te fereÅŸte de boli” sau “întăreÅŸte sistemul imunitar” funcÅ£ionează după niÅŸte proceduri mai bizare, asemănătoare testării medicamentelor. Ei vor o demonstraÅ£ie din care să rezulte ce substanţă activă din iaurt are influenţă asupra căror celule ale corpului ÅŸi cum.

Asta e mai greu de făcut. Adică toţi ştiu că laptele face bine, dar cum exact? Sau peştele sau briza mării sau Elveţia, unde se duceau toţi ca să se trateze de boli de plămâni. Mecanismul exact, chimic, organic, e mai greu de găsit. Danone are studii făcute pe grupuri de oameni şi majoritatea s-au simţit mai bine sau au răcit mai puţin, dar nu sunt suficiente pentru certificare.

Sincer să fiu, cred că o parte din afirmaţii sunt şi dorinţa foarte optimistă a Danone de a vinde. Eu beau Actimel pentru că-mi place la gust, dar în nici un caz nu voi da unul pe gât şi apoi voi ieşi cu capul gol în ploaie, doar pentru că reclama îl arată pe Doroftei făcând asta.

Î: De ce unele iaurturi conţin mai multă grăsime sau mai multe proteine decât laptele original?

Laptele are între 3,2% şi 3,8% grăsime la ieşirea din vacă, în funcţie de sezon şi alimentaţie. În postul despre cum se fabrică iaurtul, la al doilea pas, v-am arătat un separator de grăsime, o centrifugă ce învârte laptele până când grăsimea, mai grea, rămâne în centrul cuvei, iar laptele degresat se scurge pe laterale.

Pornind de aici, se ia laptele degresat ca bază şi i se adăugă grăsime în funcţie de reţeta dorită. Iaurturile light au mai puţină, cele normale vreo 3,5%, Cremosso vreo 4 şi ceva etc. Similar şi cu proteinele sau calciul, se adăugă suplimentar din substanţa mai concentrată obţinută în prealabil tot din lapte.

Î: De ce diferă preţul iaurturilor, dacă procesul de fabricare e acelaşi?

Din motivele de mai sus, referitor la adaosul de grăsime, apoi din cauza ambalajelor, marketingului, plasării produselor în game normale sau premium etc.

Î: Ce se întâmplă cu iaurturile ce ies nasol la producţie?

Nu se trimit mai departe. Când produci 1.400.000 de iaurturi pe zi îţi poţi permite să laşi deoparte un palet dacă nu l-ai dus la timp în depozit sau dacă a fost pe fundul tancului şi există suspiciunea că poate nu e la fel de bun.

Se fac periodic teste în laborator. Dacă un iaurt e contaminat cu alţi microbi sau nu iese bine în teste, întreg lotul este retras şi distrus ecologic (se ocupă o firmă specializată).

Î: ce faci dacă achiziţionezi un iaurt şi e stricat sau arată rău?

Pe fiecare cutiuţă este trecut telefonul pentru clienÅ£i al Danone. Raportează problema, fac ei cercetări asupra întregului lot, poate îţi dau banii înapoi, nu ÅŸtiu…

Î: De ce nu trec pe etichetă TOATE ingredientele folosite?

Ba le trec, că aşa e legea. O companie de aşa mărime nu-şi permite să calce pe bec în mod voit şi repetat. O singură zi de investigaţii din cauza unor suspiciuni de înşelătorie înseamnă milioane de iaurturi neproduse şi tone de lapte neprelucrate, pierderile fiind uriaşe.

Cine nu crede, poate duce în iaurt la testat la un laborator independent. ÃŽntrebarea este dacă accepÅ£i să suporÅ£i ÅŸi costul respectivei testări ca să ai dovada că ai avut dreptate, sau doar “ÅŸtii” tu oricum că ai dreptate, iar laboratoarele sunt toate mână în mână cu Danone, că doar n-or fi proÈ™ti…

Î: De ce au retras de pe piaţă anumite sortimente?

N-au prins la public sau poate au apărut probleme de aprovizionare. Cel mai probabil prima variantă. Dacă nu o cumpăra marea masă a oamenilor, nu se justifică producţia.

Î: Cum se face Danone cu Tiramisu sau Danone Chec de casă sau alte asemenea sortimente?

Bună întrebare. Pusă chiar de mine. N-am primit răspuns.

Adică, deschide cineva din când în când tancul cu iaurt şi aruncă 2-3 tăvi de tiramisu înăuntru, în malaxor? Că la iaurt cu caise sau căpşuni am văzut dulceaţa, am şi mâncat-o, dar la tiramisu cum se face?

Mi s-a spus că se amestecă ingredientele, dar fie îmi scapă mie nişte noţiuni de chimie fie tehnologia e suficient de bună pentru a ajunge la un gust care tradiţional se obţine doar din strat de pişcoturi cu cremă cu încă un strat de pişcoturi cu lămâie şi ce naiba se mai pune.

Nu mă pricep, dar Danone se jură cu mâna pe inimă că e totul natural chiar şi atunci. Având în vedere că au şi divizii de ape naturale şi de mâncare medicinală, tind să cred că există soluţii pentru orice.

ÃŽ: Pot vizita fabrica Danone?

Da, se fac înscrieri prin site-ul oficial, dar de obicei pentru copii. E o listă lungă de aşteptare, că sunt mulţi înscrişi deja.

Î: Te-a plătit Danone ca să ne minţi despre acestea şi să le iei apărarea!

Da, corect. Hai să facem o socoteală cu ziua petrecută la Danone:

• Am primit la plecare o geantă cu iaurturi. 8 Actimel, un De Băut, niÅŸte Activia, niÅŸte NutriDay. O estimez la 40 de lei preÅ£ de raft, că la producÅ£ie probabil e mult mai mic.
• Am mâncat la prânz la cantina lor, fără să plătesc nimic. Ciorba 5 lei, pui 6 lei, paste 5 lei, un suc de portocale, o chiflă, o prăjitură. Estimez la 25 de lei.
• Blocnotes cu ÅŸină ÅŸi un pix: 4 lei.
• Am mâncat acolo două croissante, 5 săratele, două Actimel, o cafea, o apă plată – alÅ£i 4 lei.
• Tranportul până acolo, halatul de pânză ÅŸi ÅŸoÅŸonii nu-i mai pun la socoteală.

În total 73 de lei. Mă vând ieftin. Rog toate fabricile să apeleze la mine pentru astfel de vizite, că eu m-am simţit extraordinar.

Ah, am primit şi un vas mic din ceramică, o copie a borcanului iniţial Danone, în care se vindea iaurt în 1920. Foarte drăguţ, cu capac, cred că voi ţine zahăr sau condimente în el. Nu-l pot estima, probabil câţiva lei.