Securizează Internetul pentru copiii tăi

Eu nu mi-am pus niciodată problema securizării accesului la Internet pentru mine. Mă pot uita la orice, rezist, sunt om mare. Calculatorul îl folosesc doar eu, altcineva nu are acces. Telefonul la fel. Nu zic de teama de viruşi, ci de cea de site-uri bizare, de pornografie, de înjurături, pedofili, ciudaţi, violență, imagini şocante şi câte altele.

Pur şi simplu eu nu mi-am pus niciodată problema aceasta, deoarece aveam deja o vârstă mai mare atunci când am căpătat acces la internet şi pe vremea aceea nici nu te loveai de marele haos care este astăzi pe net şi de miile de site-uri de toate felurile. Am crescut o dată cu Internetul şi, pe măsură ce acesta a devenit un mediu din ce în ce mai dur, am devenit şi eu tot mai matur.

Cu ceva uimire am auzit acum vreo 1-2 ani nişte colegi vorbind despre cum să-şi protejeze copiii de “ce e rău” pe net şi să le limiteze accesul. Pentru mine limitarea accesului n-a fost niciodată de interes, dar am înţeles atunci că majoritatea oamenilor cu copii au astfel de probleme.

Cineva mi-a povestit că şi-a găsit copiii jucând un joc flash în care îi dădeau palme peste fund unei tipe și ea gemea copios. Bine că nu i-a găsit uitându-se la 2g1c, că tot pe net este, sau pe site-uri porno sau pe cine ştie ce chat-uri bizare.

Şi nu e vorba doar de pornografie. Acesta e doar exemplul la care ne gândim toţi. Altcineva are veșnice probleme cu un copil mult prea “hacker”, atât de hacker încât dacă îl lasă 30 de minute nesupravegheat la calculator sau pe telefon îl găsește reconfigurat, sters, cu viruși, cu programe instalate și altele asemenea. E vorba şi de clickuri pe bannere “eşti al 318-lea vizitator, ai câştigat!”, de downloadat tot felul de fişiere ciudate cu viruşi, că aţi văzut ce hăţiş este atunci când încerci să tragi ceva de pe net şi butonul de download real este undeva micuţ, iar toate celelalte mari duc în altă parte, de ajuns pe site-uri dubioase, dar problema apare când cineva îţi şi răspunde şi îl crezi, pentru că eşti copil şi nu ai discernământ.

Probleme de-ale părinţilor în societatea modernă, nu? Părinţii au devenit foarte protectori în aceste zile. Eu de exemplu am mers din clasa 1 la şcoală cu cheia în buzunar şi ghiozdanul în spate. Acum părinţii îşi aduc copiii cu maşina în fiecare dimineaţă şi îi duc de mânuţă până în faţa clasei, nu doar a şcolii. Seara îi așteaptă. A nins? Mulţi nu şi-au mai trimis copiii la şcoală, deşi mie mi se pare că astfel îi transformă în pămpălăi.

În schimb, poate că prea puţini îşi fac griji cu ce fac copiii cu orele pe Internet la calculator sau pe tablete sau pe telefoane. Lumea se îngrijorează pentru securitatea fizică, dar pentru cea “mentală” mai puţin, pentru că nici pe noi nu ne-a protejat nimeni de așa ceva și am ajuns ok; uită că pe vremea noastră nu erau însă aceleași probleme. Programele acelea de limitat accesul copiilor la anumite site-uri, cu parolă, nu se fac degeaba. Limitările pe telefoane, de acces la net sau de trimis SMS-uri şi de apelat numere speciale nu s-au inventat degeaba. N-am copii, dar dacă aș avea aș supraveghea la mare artă totul.

Pe 7 februarie este Ziua Siguranţei pe Internet, parte a unei iniţiative a Comisiei Europene. Cosmote este una dintre companiile româneşti care face ceva special cu ocazia acestei zile. Orice companiei mare are şi o politică de responsabilitate socială, aşa că iat-o şi pe a lor în acţiune.

Campania lansată de Cosmote se va desfăşura în online şi print şi va fi sprijinită şi prin 60.000 de broşuri despre “Cum să-ţi protejezi copiii de pericolele internetului”, ce vor fi distribuite în magazine şi în şcoli din 13 oraşe.

Mai multe detalii şi mai ales sfaturi utile (şi chiar sunt utile, multe la număr şi destul de bine gândite) găsiţi în secţiunea Safer Internet de pe site-ul Cosmote.ro, grupate pe categorii precum limitarea apelurilor de voce, răspunsul la SMS-uri, liste de permisiuni, accesul la reţele sociale, evitarea costurilor suplimentare şi altele.