Cum upgradezi memoria unui laptop

M-am gândit să încep un serial (scurt, doar trei episoade) despre cum upgradezi componentele unui laptop. Am impresia că, spre deosebire de desktopuri, la laptopuri multă lume crede că upgrade-ul este ceva imposibil sau greu de făcut, ce necesită cunoştinţe avansate de PC-uri şi surubăraie.

Nu este aşa. E simplu şi, atunci când notebook-ul tău începe să rămână în urmă ca performanțe, poţi să faci nişte upgrade-uri ieftine în loc să cumperi altul nou. Aşa că voi folosi Asus-ul meu UC33J Bambus ca test şi îi voi upgrada:

1. memoria RAM
2. voi monta un SSD în loc de HDD
3. voi schimba şi procesorul (mai scump, mai durează până atunci)

Astăzi, memoria RAM.

Bambus-ul a venit cu 3 GB de memorie RAM, ceea ce nu-i rău, dar nu strică mai mult. Suplimentarea de RAM se simte imediat la încărcarea programelor, la viteza de procesare și inclusiv la încărcarea paginilor web în browser. Mai mult RAM nu strică niciodată.

Înainte de upgrade-ul memoriei RAM, trebuie să te gândești la două aspecte:

1. Pe câţi biţi ai Windows-ul? Dacă rulezi Windows pe 32 de biţi, atunci acesta poate folosi maxim 3,2 GB de memorie RAM şi deci un upgrade peste această cantitate nu ar avea nici un efect decât dacă treci şi la Windows pe 64 de biţi. Explicaţia tehnică pentru aceasta limitare de memorie e la finalul postului.

2. Câte sloturi de memorie ai şi ce tip de memorie poți folosi.

Problema 2 se rezolvă în mai multe moduri. În primul rând te poţi uita pe specificaţiile laptopului, de pe site-ul producătorului, ca să vezi ce fel de memorie foloseşte şi câte sloturi sunt disponibile. Mai toate laptopurile din ultimii ani au memorie DDR3 și două sloturi de memorie.

Apoi, dacă nu găseşti aceste informaţii sau nu ai încredere în ele, poţi folosi soft-ul gratuit CpuZ. Iată ce-mi spune mie la secţiunea memorie:

Pe un slot am o plăcuţă de tip DDR3 de capacitate 2GB, tip PC3-10700 la 667 MHz, iar pe alt slot o plăcuţă de 1 GB cu aceleaşi caracteristici.

CE MEMORIE CUMPERI?
De acelaşi tip sau mai bună, evident. Pentru laptop-uri este important să iei memorie de tip SODIMM, că asta încape în ele, şi e important să iei DDR3. eMAG listează memoria de laptop în alte categorie, la Laptopuri > Accesorii laptopuri > Memorii Notebook. Dacă afli că laptopul tău suportă maxim 667 MHz viteza pe memorie nu are rost să dai banii pe una mult mai rapidă, deoarece va rula tot la viteza maximă suportată de laptop.

În practică, preţul e destul de mic şi nu merită atâta analiză. Reţine că şi dacă iei memorie mai rapidă aceasta tot va putea rula în notebook-ul tău şi cumpără fără frică.

CÂTĂ MEMORIE CUMPERI?
Depinde câtă memorie vrei şi câte sloturi ai în laptop. Dacă ai în total 2 GB de memorie, în configuraţie 1GB + 1GB, eu aş cumpăra 2GB + 2GB pentru un total de 4 sau chiar 4GB + 4GB, funcţie de bani. Dacă ai în total 2 GB, dar într-o singură plăcuță, atunci îi poţi cumpăra încă o plăcuţă de 2 GB pentru celălalt slot, în caz că ai două, sau una mare de 4GB de înlocuire.

Practic aici e cea mai importantă decizie şi, ca să nu pierzi vremea cu alte achiziţii şi retururi, etapa de identificare a numărului de sloturi şi ce fel de memorie este în ele e cea mai importantă.

Eu aveam 2 GB într-un slot şi 1 GB în alt slot. Aş fi putut deci să înlocuiesc acea plăcuță de 1 GB cu una de 2 GB, dar un upgrade de la 3 la 4 GB nu părea cine ştie ce, aşa că am luat mai mult.

Eu am cumpărat o plăcuţă de 4 GB de memorie Kingston DDR3, 1333 MHz. Am dat 99 de lei pe ea, acum costă 121 lei. E una de 4GB, tot Kingston 1333 MHz, la 91 lei, iar alte mărci sunt și mai ieftine. Sunt și mai scumpe, depinde ce hardware ai.

Kingston 4GB – 4 GB, seria normala, 1333 MHz

CUM INSTALEZI MEMORIA ÎN LAPTOP
Fiecare laptop e diferit, dar în principiu pe spate ai de demontat nişte şuruburi care ţin o placă de plastic sub care se află de obicei memoria şi hard-diskul. Ar trebui să fie marcate astfel. Dacă nu sunt, desfă şuruburile care ţin astfel de plăci detaşabile şi vezi ce-i sub ele, dar nu desfă întreaga carcasă.

Foloseşte o şurubelniţă cruce şi nu le forţa sau deforma. La mine a fost foarte simplu, erau doar două şuruburi. Odată îndepărtată acea placă, am avut acces la cele două plăcuţe de memorie originale.

Acestea sunt ţinute pe poziţie de două pârghii elastice. Cu vârful şurubelniţei am dat la o parte, 5 milimetri, fiecare pârghie, iar memoria s-a ridicat singură în sus.

Am înlocuit placa de 1 GB cu cea nouă, de 4 GB. Memoria, după ce se ridică din prinderea pârghiilor, se scoate foarte uşor, fără efort. Memoria nouă se introduce la fel de uşor, potrivind-o cu plasticul de ghidare, apoi împingând-o în slot fără a o forţa şi împingând-o apoi în jos până când o agață pe poziţie acele pârghii.

Când memoria e bine fixată poţi prinde la loc capacul laptopului şi îl poţi porni. În funcţie de model e posibil să vă apară un mesaj care spune că a fost instalată memorie nouă şi va fi automat configurată. La mine n-a apărut nimic, ci s-a încărcat direct Windows-ul, dar cu 6 GB în loc de 3 GB.

Observaţi că şi memoria nouă tot la 667 MHz funcţionează, chiar dacă ea ar suporta şi mai mult. Asta e limitarea laptopului, care nu știe de ceva mai rapid.

Explicația tehnică pentru limitarea de memorie la sistemele cu Windows 32 biți
Păi e simplu, procesoarele sunt “pe 32 de biţi” sau “pe 64 de biţi”. Cam toate cele moderne sunt pe 64, dar puteţi verifica pe site-ul Intel sau AMD cum staţi. Procesoarele pe 32 de biţi pot rula doar Windows pe 32 de biţi, cele pe 64 de biţi pot rula ambele variante şi se recomandă cea pe 64 de biţi.

Mulţi se tem să instaleze varianta Windows 7 pe 64 de biţi deoarece cred că nu vor găsi drivere sau programe compatibile. Complet fals. Eu rulez numai versiuni pe 64 de biţi de mulţi ani şi nu am avut probleme, totul a funcţionat perfect, am găsit de toate. Dacă un program e doar pe 32 de biţi, atunci va rula aşa. Programele care au şi variante de 64 de biţi vor rula (un pic) mai rapid. Nu vă temeţi de Windows 7 de 64 biţi!

Limitarea de memorie porneşte de fapt de la procesor, nu de la Windows. Închipuiţi-vă acei 32 de biţi (care de fapt e dimensiunea unor registre din procesor, pentru cei care au făcut Arhitectura Microprocesoarelor cu Burileanu) ca fiind numărul maxim de cifre cu care procesoarele pot genera numere.

Memoria RAM e segmentată în pagini, blocuri şi alte mici subdiviziuni. Aici contează câte “numere” pot genera procesoarele deoarece fiecare număr este adresa unei subdiviziuni de memorie. Numărul maxim de subdiviziuni pe care le poate controla procesorul este de 2 la puterea “numărul de biţi” (pentru că e în binar totul). Pentru procesoarele pe 32 de biţi, asta înseamnă 2 la puterea 32, adică 4.294.967.296 bytes, adică 4 GB de memorie. În realitate, doar 3 şi ceva pot fi folosiţi, iar uneori sunt împărţiţi şi cu placa video integrată (un alt motiv important de a face upgrade la RAM).

Ai procesor de 64 de biţi? Dintr-o dată memoria maximă devine 2 la puterea 64, adică 18.446.744.073.709.551.616 bytes, adică mai mult RAM decât vei avea vreodată (mă rog, să nu zicem asta, că e un citat celebru de la Bill Gates în care spune că “No one will need more than 637 kb of memory for a personal computer”).