Internetul ca armă

Zilele acestea s-a desfăşurat o poveste destul de edificatoare pentru puterea maselor de oameni, chiar şi a celor de pe Internet.

Un tip a comandat un controller special pentru o consolă de jocuri. Nu ştiu ce-l face special, dar e o firmă anume care-l modifică şi-l produce astfel. După ce livrarea a întârziat peste termenul iniţial, le-a scris celor de la acea firmă şi a primit un răspuns de la Ocean Marketing, care cred că face PR pentru respectivii producători de controllere.

Răspunsul de la Ocean Marketing a fost întâi criptic, apoi nervos şi apoi de-a dreptul nesimţit, inclusiv cu fraze mari de genul “eşti doar un copil şi nu ne pasă de tine, avem mii de comenzi, la o adică nici nu-ţi mai dăm produsele şi le vindem pe ebay, oricum se dau ca pâinea caldă”. Într-unul din emailuri, clientul a pus în CC şi adresele diverselor site-uri mari de jocuri şi produse, precum Kotaku, IGN sau Penny Arcade.

Reacţiile au apărut când Penny Arcade au făcut public totul. Alţi fani şi clienţi au depus plângeri, au anulat comenzi, au scris de rău, i-au înjurat pe respectivii. Site-urile mari s-au dezis de ei şi au negat orice afiliere. Le-a fost interzis să mai participe la câteva târguri de profil din state. Managerul firmei Ocean Marketing a ameninţat cu avocaţii, apoi şi-a cerut scuze, a schimbat numele firmei şi adresele de email şi twitter (probabil prea mult hate-mail), dar în final cei care fac controllerele au renunţat la serviciile lor.

Totul s-a desfăşurat în două zile. Ideea este că se poate. Pe internet, un singur om nemulţumit poate schimba ceva, pentru că nemulţumirea acestuia este mult mai uşor de popularizat şi răspândit în toate direcţiile. Cât ar fi durat să se cerceteze o plângere obişnuită? Pe net s-a rezolvat în două zile totul, cu tot cu concedierea respectivei firme şi a tăntălăului care o conduce.

N-ar strica să fie un astfel de mecanism de reglare şi în România, dar din păcate avem mai puţini utilizatori de Internet, nu avem site-uri “mari” şi niciun mod clar de a semnaliza astfel de probleme. Lipseşte comunitatea care să se alăture unui protest, care să sune la un magazin şi să spună “am văzut că vă trataţi nasol clienţii, eu nu voi mai comanda de la voi” şi atât. Puţini fac asta; majoritatea cred că eşti plătit de concurenţă să zici de rău de alţii.

Puteţi citi toată povestea americană pe VentureBeat.com şi o declaraţie ulterioară aici.