Sunetele noptii

Nu ştiu în ce măsură aveţi ocazia să vă treziţi în toiul nopţii şi să ieşiţi pe afară. Dacă o faceţi, ascultaţi cu atenţie zgomotele nopţii. Parcă e altă lume.

Cândva pe la miezul nopţii se răreşte traficul şi sunetul maşinilor devine o raritate. Cine ajunge şi parchează după acea oră face un zgomot ce poate trezi 3 blocuri, auzindu-se foarte limpede cum deschide portbagajul, cum îl trânteşte sau cum se declanşează închiderea centralizată a maşinii pentru a-i bloca portierele. Aud toate acestea din casă, doar pentru că am fereastra deschisă. Chiar şi liftul din bloc parcă face un zgomot infernal noaptea, iar ziua abia-l remarc.

Pe la 1 am noaptea devine teritoriul câinilor. Unii dorm, dar alţii parcă stau de strajă ca să nu le cucerească altcineva teritoriul, pe furiş în beznă. Din când în când latră sălbatic la ceva, îi trezesc şi pe ceilalţi şi împreună fac o mare hărmălaie. M-am uitat de câteva ori de la balcon, dar n-am reuşit să văd la ce latră. Uneori la o maşină, alteori la Lună sau la câte un vagabond sau, cel mai des, la câte un ghinionist proprietar de patruped care în toiul nopţii trebuie să-l scoată afară şi să-l plimbe, că deh, are vezica mică sau bătrână patrupedul; de cele mai multe ori însă câinii vagabonzi latră la nimic, de parcă ar fi avut un coşmar şi s-au trezit speriaţi din el şi-şi fac curaj lătrând în neant.

Acum câteva zile, pe la 4 dimineaţa suna o sirenă de securitate undeva în zonă. Probabil că ziua nu s-ar fi auzit, dar în noapte sunetele se aud mai bine şi eu auzeam o alarmă care a sunat aproape 30 de minute. Sunt curios dacă în astfel de cazuri vine vreun vecin să vadă ce se întâmplă sau anunţă cineva Poliţia sau toţi se fac că nu o aud, îşi spun că probabil e o defecţiune, nu o spargere, şi îşi pun perna mai bine peste ureche. Să ştiţi că sirenele sunt montate tocmai pentru a atrage atenţia celor din jur că acolo se întâmplă ceva rău. Dacă nimeni nu reacţionează, e ca şi cum n-ar fi.

La 5 dimineaţa se trezesc în mod oficial păsările sau atunci au program obligatoriu de zbor, croncănit şi dezmorţeală, dar e ditamai hărmălaia. Sute de păsări în aer, sunete, ciripituri, guguștiuceli şi ce se mai aude. E ora păsărilor, îşi dezmorţesc aripile, cântă de bucurie că… nu ştiu, le merge bine sau ceva aşa. Le las în pace, că apoi vine iarna şi au mii de kilometri de zburat doar pentru că, având aripi şi nu mâini, nu sunt în stare să-şi tricoteze haine groase pentru iarnă şi să rămână în aceeaşi zonă.

Tot pe la ora asta apar şi gunoierii în turul lor de patrulare. Se aude maşina cu bip-bip-bip, zgomot de tomberoane date peste cap în benă, buşeli, bocăneli, miros de carburant care strică aerul curat al nopţii atunci când camionul de gunoi este o rablă tip euro -4. Gunoierii sunt ca un ceas deşteptător pentru cei cu somnul iepuresc, dar asta e meseria lor şi bine că o face cineva.

Deja la 6 dimineaţa începe să plece lumea la muncă, aşa că începe şi concertul de claxoane al celor ce-şi găsesc maşina blocată în parcare. Din nou poţi auzi fiecare zgomot al portierei şi demarorul fiecărei maşini, dar de data aceasta complementate de claxoane şi eventual înjurături.

O noapte la oraş. Doar acest oraș, că în altele sunt convins că se aude complet altfel.