Nu vreau sa fiu o reclama ambulanta

Tricoul din stânga este de vânzare la Reserved, un magazin care îmi place foarte mult. În particular, acest tricou nu-mi place pentru că nu-i înţeleg logica. De ce aş vrea să umblu pe stradă cu sigla Pepsi-Cola mare pe pieptul meu? Sunt o reclamă ambulantă? Mă plăteşte Pepsi pentru asta? Care-i pasul următor, să port două pancarte pe care să fie scris ceva de genul “doar 8,9 lei kilogramul de pui la Mega Image”?

Nu înţeleg rostul. Diferă de momentele când porţi un tricou şi are sigla Puma sau Lacoste sau Tommy Hilfiger micuţă pe piept. Acolo te lauzi că-ţi permiţi un anume brand (şi, dacă e purtat de o femeie, e o justificare pentru a te holba la sâni, că de obicei acolo este plasat logo-ul – cine le-a inventat sigur a fost bărbat). Aici cu ce mă laud? Că beau Pepsi? Toată lumea bea. Că am dat 50 de lei pe un tricou pe care scrie Pepsi, deşi probabil că firma Pepsi împarte gratuit tricouri asemănătoare?

Din aceleaşi motive n-am găsit niciodată ceva care să-mi placă la Gap. Am văzut nişte tricouri simpatice sau hanorace cu glugă, dar pe toate scrie mare GAP. Aşa sunt toate modelele lor. Nu vreo formă anume, nu vreo textură, vreun model, vreun desen, ci doar scrie mare GAP pe piept. Scrisul e atât de mare încât trece din categoria “branding” în cea de “fă-ne reclama după ce ai dat 100 de lei pe el”. Nu mersi.

Cineva îmi spunea recent că ar prefera ca pungile de la supermarket să fie albe, fără sigla magazinului pe ele. Adică… le plăteşte, de ce-l forţează apoi să facă şi reclama la magazin în timp ce o cară pe stradă? Dacă vor să te plimbi toată ziua prin Bucureşti cu o pungă pe care scrie Cora sau Real, măcar să o ofere gratuit la casă.