Cum sa aproape agati cu telefonul mobil (P)

Ştiţi deja cu toţii cam ce poţi face cu un smartphone şi ce avantaje îţi aduce netul mobil, disponibil oricând pe telefon şi oriunde în ţară. Pe lângă factorul cool/messenger/facebook oricând, mie mi-a adus economii reale de bani cu diverse ocazii. V-am spus că odată încercam să cumpăr un televizor dintr-un Flanco, pe etichetă scria că are DVB-C, eu am fost necredincios, am scos telefonul din buzunar, am intrat pe site-ul producătorului şi am găsit modelul respectiv, am downloadat imediat un mare PDF de prezentare şi surpriză, nu avea DVB-C. Pierdeam 15 milioane dacă-l luăm crezând că are? Pierdeam! Sau măcar două zile să-l dau înapoi, cu scandal.

Recent însă i-am găsit şi altă utilizare, una la care nu mă gândisem până acum. Eram undeva pe Kiseleff, încercând să fotografiez o ambasadă fără să fiu împuşcat de paznici. Mă agață o domnişoară:
– “Scuze, ştii cumva unde este Bulevardul Mărăşeşti?”
– “Mărăşeşti?” zic eu. “E pe la Unirii pe-undeva, departe rău.”

Nu pare dezarmată, ba chiar insistă:
– “Cineva mi-a zis că e pe aici, pe lângă Arcul de Triumf. Caut o cafenea care este acolo.”

Cineva ţi-a făcut o glumă nasoală, am vrut să-i zic, deoarece ştiu bine unde este B-dul Mărăşeşti şi pasajul cu acelaşi nume, ăla de se inunda la fiecare ploaie până l-au renovat.
– “Nu ştiu să fie ceva pe aici şi nici de cafeneaua aceea nu am auzit, că sunt doar în trecere prin zona asta“, îi spun că să mă scuz.

Dar mă uit mai bine la ea… era simpatică, drăguţă chiar, cu ochi mari şi verzi şi stresaţi că nu ajunge la timp la cafeneaua pe care o caută. În plus, nu purta nici balerini în picioare (mă enervează balerinii) şi nici nu avea ochelari de soare gigantici, din aia de-mi aduc aminte de bunică-mea şi anii 60. Mi-a părut rău că nu o pot ajuta.

Deodată îmi vine o idee genială. Scot în două clipe telefonul mobil de la brâu, ca un pistolar modern înarmat cu touchscreen capacitiv, GPS, net mobil de la Vodafone şi Android la bord.

– “Nu te teme, ştiu să-l folosesc!” i-am zis şugubăţ, zâmbind din colţul gurii. Ea, fără îndoială, se gândea cum să scape de aşa un ciudat, dar nu prea avea pe unde, că într-o parte era strada, în alta ambasada, iar pe trotuar nu mai era nimeni decât un moş în baston care se întrecea cu un melc la cine ajunge primul la băncuţa din zare, iar melcul câştiga.

Aprind ecranul telefonului, pornesc GPS-ul din două apăsări, lansez Google Maps cu o a treia. Clipeşte pictograma de HSDPA o dată şi harta zonei se încarcă instantaneu, iar după alte două secunde ne arată precis unde suntem.

Mă lipesc de domnişoară, chipurile ca să vadă şi ea pe ecran.
– “Păi uite, aici suntem noi, aici mai sus este Arcul de Triumf, iar în spatele său…. aha, e bulevardul Mărăşti!”
– “Da, păi Mărăşti am zis şi eu!“, rosteşte ea, cu “those lips that God’s own hand did make”, cum zicea Shakespeare.

Mă uit la ea cu o privire gen “riiiiight, Mărăşti ai zis şi tu”, dar ea privea în continuare ecranul şi am decis să nu-i spun atunci, pe loc, despre luptele de la Mărăşti şi Mărăşeşti şi diferenţa dintre ele.
– “Da, deci mergi înainte spre Arc, acolo traversezi şi prin spate e bulevardul ăsta lung pe care-l cauţi.” În acest timp măream şi micşorăm harta cu două degete şi îi arătăm străzile respective.
– “Aha, şi cafeneaua aia unde o fi?” mă întreabă văzând că telefonul parcă e oracolul din Delphi ce ştie orice.
– “Păi să vedem! Cum ziceai că se cheamă?”
– “….” (am uitat cum i-a zis, că a trecut ceva timp de atunci).

Deschid browserul, se încarcă automat blogul meu, un clip, bannere. Îi zic cu mândrie “…blogul meu…“. Ea se uită din nou în jur, în continuare strada într-o parte, ambasada în alta, melcul îl conducea detaşat pe moş undeva în distanţă. Se resemnează că nu-i altul mai normal în zonă care să o ajute.

Dau search, bag numele cafenelei, apar imediat rezultatele, mă uit cu ochiul de expert pe ele, îl aleg pe cel despre Bucureşti, se încarcă site-ul cafenelei. Avea ditamai intro-ul în flash, dar rulează bine, cântă un cântecel, apar meniurile, apăs la Contact, apare adresa exactă şi orarul.
– “Uite-o aici, scrie că e pe colţ cu strada Primo şi au deschis de o oră.”

Ne întoarcem la hartă, îi arăt exact destinaţia şi cum să ajungă acolo. Pare lămurită şi impresionată. Îmi zâmbeşte larg şi spune “mulţumesc frumos“. În mod şocant pentru mine, nu mă invită la o cafea, dovadă că smartphone-ul şi internetul îţi dau, dar nu-ţi băga şi în traistă. Până m-am dezmeticit să-i zic gluma cu “atenţie pe Mărăşti, că pe acolo nu se trece” ea deja îl depășise de moş şi micşora cu paşi repezi distanţa faţă de melcul campion. Paznicul ambasadei se uita la mine înţelegător, cu o privire compătimitoare.

Utilizatorii de laptop-uri, PC-uri sau tablete primesc de acum, la Vodafone, trafic dublu inclus, pentru fiecare abonament nou sau prelungit de Internet mobil, promoţional, până la sfârşitul lunii iulie. Mai multe detalii despre nouă ofertă Vodafone Mobile Broadband şi Cartela Internet Vodafone sunt disponibile la www.vodafone.ro/internet