Knut a murit, prostii supravietuiesc

Ursul polar Knut, atracţia unei grădini zoologice din Germania, a murit brusc la vârsta de 4 ani. Încă nu se ştie de ce, că nu l-au traforat, dar pentru nemţi e o tragedie. Ursuleţul, respins la naştere de mama sa şi hrănit cu biberonul şi crescut ca un copil mic de un îngrijitor al grădinii, era atracţia oraşului şi le-a adus un venit de câteva milioane de euro din vânzarea de bilete, aşa că pentru ei e o tragedie.

Desigur, cei ce lasă comentarii anonime la ştirile de pe Hotnews şi Realitatea ştiu ce s-a întâmplat de fapt. Citez la întâmplare din prostiile debitate:

“zic şi eu o prostie – o fi din cauza apropierii lunei de pământ?” – Astrologul. Ei… nu fi modest, nu e doar o prostie, e o idioţenie fără mărgini să zici aşa ceva. Sfat evident: nu puneți preț pe ce zic oamenii care scriu “lunei” în loc de “lunii”.

“ursuleţul era bolnav din naştere, iar mama lui a simţit asta şi a decis, în conformitate cu legile naturii, să nu-l mai chinuie ani de zile! acum a murit, iar de viaţa lui s-au bucurat doar oamenii; păcat că ne amestecăm mereu în treburi care ne depăşesc…” – Veganul. Eu propun să oprim aici toată medicină şi cercetarea, să nu ne mai amestecăm în treburile celor care dintr-un motiv sau altul trebuie să moară în conformitate cu teorema lui Pitagora legile naturii.

“simţul ancestral şi-a spus cuvântul vom învăţa ceva din această întâmplare?” – da, că uneori animalele mor din senin.

“orice urs polar, înainte de a fi fost polar a fost cartesian” – ăsta e inginer, sunt sigur.

“Nu interesează câte milioane de euro a câştigat Germania de pe urma lui Knut cel Captiv, nici brand’ul de urs; chestiunea cu animalele ţinute în captivitate nu ar trebui să mai fie una de marketing, nici de pragmatism. Pe mine mă interesează cum s’a simţit ursul în lume. În lumea “noastră”.” – Cugetătorul mistic. Ah, dacă urşii ar putea vorbi, ca să ne spună cum se simt în lumea noastră…

“Dumnezeu să-l ierte… ” – la care cineva i-a răspuns “adică ai impresia că bietul urs a păcătuit?”. Genial!

“cca. 80% din animalele băgate în cuşti la zoo mor în mai puţin de o lună din cauza stresului şi panicii; cele care supravieţuiesc acestei perioade ” de probă” mor în maxim 1/5 din perioada normală de supravieţuire.” – Statisticianul. Desigur, 1/5. Uite cine ştia adevărul universal.

“Cauza morţi este bătaia voastră de joc. O fiară domesticită este o fiară moartă.A murit fiindcă poftea prea mult să vă mănânce dar avea faclile prea strampte. Rusineee!” – idee bună, metaforă prea exagerată. Cred că e frate cu cugetătorul mistic de mai sus.

“Poate dacă ai înţelege că expresia “abandonat de mama sa” înseamnă de fapt “clonat de nemţi ca să p.r.o.s.t.e.a.s.c.a. t.a.m.p.i.t.i.i. planetei, ai înţelege de ce a murit Knut. Pentru că nu a fost abandonat de nici o mamă, ci clonat ca să ia banii g.i.b.o.n.i.l.o.r. care veneau să se pozeze cu “vedeta”. Verzelor.” – că e o c.l.o.n.ă. nu m-aş fi gândit în v.e.c.i. Ne-au prostit n.e.m.ț.i.i., a fost planul l.o.r. dintotodeauna să cloneze un urs simpatic, să-l transforme în vedetă şi să câştige în 4 a.n.i mai puţini bani decât a costat toată operaţiune. Gibonilor!

“În mod normal urşii nu trăiesc în grădini zoologice ci în păduri, la polul nord sau în locul lor de origine.” – Profesorul de zoologie. De unde trag concluzia că doar o treime din urşi trăiesc acolo unde s-au născut. Restul îşi fac bagajele şi se mută fie în păduri fie la polul nord, aşa cum pensionarii americani se duc în Florida.

şi cel mai tare

“Ăştia cu grădină zoologică l-au “salvat” pentru a strânge ceva proft, pentru burţile lor grase! Mi-ar place să văd un studiu care să pună în balanţă cheltuielile cu ursul alb şi încasările lor din bilete, şepci etc.”

Deci uitaţi-vă ce prostălău. Un român n-are ce face mai bun decât să-şi facă griji pentru câţi bani au strâns nemţii, adică oamenii aflaţi la 2000 km distanţă de noi, de pe urma unui urs polar din propria lor grădina zoologică şi vrea el personal, acum, să vadă un studiu care să compare cheltuielile cu încasările. Un studiu! Să facă cineva un studiu, ca să vedem cu cât şi-au mărit nemţii burţile lor grase. Iar apoi, pe baza acestui studiu, vom… vom… nimic.

foto via Realitatea.