Mini-review Sony Vaio Y

Noua generaţie Sony Vaio Y: ecran de 13.3” (1366×768), procesor Intel Pentium U5400 (1.20GHz dualcore cu 3MB cache), video integrat Intel HD Graphics, memorie RAM 4GB tip DDR3 800MHz, HDD 320GB 5400rpm, cititor de carduri SD şi Memory Stick, boxe, microfon, webcam, LAN şi WLAN b/g/n, Bluetooth, 3 conectori USB2.0/1 conector IEEE 1394, ieşire HDMI și VGA, baterie care ţine maxim 9 ore, carcasă uşoară din magneziu (1,78 kg), culoare argintie. 3600 de lei la eMag și 3.520 de lei la Evomag.

Asta am avut eu la test, pentru câteva zile, dorindu-mi în primul rând un notebook micuţ şi uşor pentru excursia din Delta Dunării. Îi spun “mini-review” pentru că n-am testat câte operaţiuni pe secundă face procesorul, n-am instalat 3D Mark, n-am încercat să rulez Crysis pe el şi nici nu am făcut alte teste gen Tom’s Hardware. Nu am văzut rostul. Un notebook de 13,3 inci diagonala ecranului îl iei în primul rând pentru mobilitate, pentru dimensiunea şi greutatea redusă, dar nu ca să-l foloseşti în 3D Studio.

Mobilitatea şi autonomie. M-am convins de ceea ce bănuiam de ceva vreme, că pentru un utilizator ca mine dimensiunea ideală a unui laptop este de 13,3 inci. Nu e mare şi greu cât unul standard de 15,4 inci, dar nici nu are ecran prea mic, cu care să-ţi chinui ochii, precum cele de 10-11 inci. Nu, 13,3 inci e perfect.

Sunt mulţumit şi de tastatură. Deşi notebook-ul e de dimensiuni reduse, observaţi din imagine că tastele sunt bine spaţiate, chiar prea bine, de îţi trebuie vreo două zile să te obişnuieşti cu ele. O problemă am avut cu tasta Space: eu sunt obişnuit să o apăs cu degetul mare de la mâna dreaptă, undeva în lateralul tastei, aproape de Alt Gr, dar notebook-ul fiind nou şi tasta mai fermă, nu înregistra de fiecare dată apăsarea. Bănuiesc că în timp îşi dă drumul sau te obişnuieşti să o apeşi mai spre centru.

Tastatura completa

Trackpad-ul e texturat

Autonomia este bună. N-am prins cele 9 ore din testele oficiale, dar a rezistat 7 ore cu wireless-ul pornit, cu mine pe browser, Twitter şi Yahoo Messenger, iar routerul wireless aflat departe în altă cameră. Vreo 5 dintre aceste ore au fost între 9 şi 14 în timpul prezentării Microsoft, alte două ore consumându-le cu o seară înainte cu telefonul conectat pe post de modem. Pentru astfel de utilizare, gen conferinţe, evenimente, stat pe net pe drum în maşină sau tren, este foarte bun. Probabil că reducând din service-uri, ţinând wireless-ul pe putere minimă şi reducând la minim luminozitatea ecranului se prind şi acele 9 ore lăudate.

E foarte uşor de transportat. L-am avut în ghiozdan împreună cu ditamai aparatul foto şi cu alte obiecte şi nu mi s-a părut că aş transporta ceva prea greu în spate. E uşor de manevrat, se poate ţine lejer cu o mână și nu simți că stă să crape carcasa (e magneziu, nu plastic), iar dacă te interesează să stai cu el în braţe, în pat, nu te deranjează greutatea lui. Alimentatorul trebuia făcut mai mic, fiind tot cărămida clasică de la toate notebook-urile din lumea asta.

Performanţă. Rulează Windows 7 Home Premium din naştere şi merge bine. Se cunoate că are 4 GB de memorie RAM de tip DDR3, chiar dacă procesorul nu e foarte puternic, fiind mai degrabă gândit pentru consum redus. Cu un browser, Yahoo şi Seesmic se mişcă bine. Durează vreo jumătate de secundă sau chiar mai mult să treacă de la o fotografie de 12 MP la alta. Mi-a plăcut să văd wireless-ul 802.11N în acţiune, atât în download cât şi în testele pe care le-am făcut pe speedguide.net a fost fix de două ori mai rapid decât laptopul meu (care are doar b/g). Dacă nu mă înşel, N-ul poate fi şi mai rapid dacă setez routerul pe 5 GHz, dar eu l-am ţinut pe 2,4 GHz mod mixt B/G pentru compatibilitatea cu alte echipamente de prin casă.

Camera web, boxe şi microfon. Toate merg foarte bine. L-am utilizat pe Yahoo Messenger pe video-calling şi am descoperit plăcerea acestui mod de comunicare. Microfonul e sensibil, boxele sunt mediocre spre bune (cred că sunt reduse ca dimensiune), iar camera web capturează în maxim 640×480 pixeli. Camera vine şi cu un soft drăguţ, care printre altele poate să-ţi detecteze fața şi să facă zoom digital pe ea. Mă mişcam în fotoliu dintr-o parte în alta şi camera mă urmărea în stânga şi în dreapta. În plus are o grămadă de moduri de modificare a imaginii, mai amuzante sau mai utile (unul îţi înlocuieşte imaginea cu un urs de pluș, dar prin detecţia fetei ursul zâmbeşte când zâmbeşti şi tu, clipeşte odată cu tine, se mişcă, etc).

Software. Pe lângă Windows 7, laptopul a venit şi cu antivirus McAfee, dar nu ştiu dacă e permanent sau doar trial. Cert e că nu puteam să-l opresc sau să umblu în setările lui până nu-l activam la ei pe site, dar eu nu doream să-l activez pentru că nu era laptopul meu. Din acest cerc vicios soluţia a fost să-l dezinstalez de tot. Bravo McAfee pentru un soft foarte bun, concuraţi cu Bit Defender la premiul “cel mai enervant antivirus/firewall”.

În rest Sony îţi umple Windows-ul de tot felul de utilitare, mai bune sau mai rele. Mie mi-a plăcut Vaio Gate, un fel de dock în partea de sus a ecranului, asemănător cu cele de pe Mac-uri. Apare doar când duci mouse-ul acolo, se animează frumos, pui tu acolo ce pictograme vrei, etc. Un aspect bun este că te anunţă foarte discret, vreo 10 pixeli pe partea de sus a ecranului, de noi elemente în feed-urile pe care le urmăreşti. Aspectul rău este că ia feed-urile doar din Internet Explorer, deci trebuie să le configurezi şi pe acolo dacă vrei să utilizezi această funcţie.

Ce are şi ce n-are. Ecranul e foarte bun la culori şi luminozitate, se vede că e un Sony. Are cititor de carduri SD şi separat cititor de Memory Stick, în caz că eşti mare fan al cardurilor Sony. 3 conectori USB mi se par suficienţi, iar ieşirea HDMI este un mare bonus. Pentru nostalgici are şi conector VGA, dar şi LAN pe RJ-45. Are Bluetooth din naștere. N-are unitate optică, dar nu i-am simţit lipsa. Nu-mi place că jackurile audio pentru căşti şi microfon extern sunt pe laterală stângă, fiind un pic peste mâna (sau pe sub mână, ca să fiu exact), eu le-aş fi preferat pe partea dinspre mine.

In stanga: VGA, HDMI, USB, Firewire, jack-uri audio

Dreapta: doua USB-uri, LAN si Power

Frontal: cititor de carduri SD si MS

Ce nu mi-a plăcut. LED-ul de power este foarte enervant. Mie nu-mi plac luminiţele inutile. Pe carcasa calculatorului meu le-am dezactivat pe toate, am oprit LED-ul de pe televizor, am noroc că şi la monitorul de birou pot să-l închid, sunt bucuros că cel de pe boxele Genius s-a ars. Eh, Vaio Y n-are un LED micuţ, ci unul lung de 1 cm şi care luminează verde aprins. Când stai pe întuneric şi eventual vrei să te uiţi şi la un film ai mereu şi o lumină verde în faţa ochilor. Aş fi preferat să se poate stinge din software, dar nu e gândit aşa. În rest am menționat deja că aș fi vrut un alimentator mai mic și cu un cablu mai lung.

LED-ul de alimentare, culoarea verde-enervant

Concluzie. Un notebook foarte bun pentru gama sa. Dacă sunteţi fan Sony sau pur şi simplu vreţi un notebook cu autonomie foarte mare, veţi fi încântaţi de acest model. Eu încep să strâng banii pentru unul de 13,3 inci, vreau să scap de rabla mea.

eMag vinde Sony Vaio Y la 3600 de lei, iar Evomag la 3520 de lei.

Pe carcasa scrie mare Vaio

Butoane Vaio si Assist, nu le-am utilizat