Control random de bagaje

În Birmingham, pe când mergeam fericit cu pasul ştrengarului pe culoarul dintre gară şi pavilionul expoziţional, mă opreşte o doamnă de la securitate. Pe mine şi pe încă vreo 10 din jurul meu.

“Excuse me, Sir, Ma’am, could you please put all your bags down on the floor by that window there?!”

Ne-a mai zis încă o dată, dar eu deja îmi scoteam ghiozdanul din spate şi îl puneam jos. Consider că n-are rost nici să par nervos şi nici dificil în astfel de momente, oamenii îşi fac treaba şi securitatea e importantă, chiar dacă fiecare dintre noi îşi spunea în gând “da’ am faţă de terorist sau ce mă-sa?” şi “frate, dacă nu eram român, nu mă controla”. Eram oricum de toate naţiile acolo şi, chiar dacă ar fi oprit numai români, cum am păţit acum doi ani la Dover, consider că o fac pe bună dreptate, sunt păţiţi cu cetăţeni de-ai noştri.

“Now please take a few steps back please! A few steps back! Thank you!”

Ne-am dat în spate şi de undeva a apărut un tip de la Dog Squad şi cu cel mai trist câine pe care l-am văzut vreodată. Nici nu ştiu de care marcă este, pentru că nu prea mă pricep (i’m a cat person), dar părea un fel de retriever negru. Cred că s-a săturat de mirosit genţi şi poşete sau poate era foarte dezamăgit că nu găseşte nimic în ele. Poate se întreba dacă mai are nasul potrivit pentru treaba asta. Într-o zi o să nimerească şi un român care are nişte parizer şi brânză cu el în geantă, să vezi atunci alertă de securitate…