Cel mai bun exemplu de coruptie

Cel mai bun exemplu este la Direcţia Generală a Poliţiei Rutiere sau cum se cheamă marele sediu din Pipera, unde am fost două zile la rând pentru a rezolva cu înmatricularea maşinii. Îmi trebuie o cerere de înmatriculare, de la Informaţii mi se spune că ei nu ţin cereri, dar au băieţii pe afară de vânzare.

Afară e o afacere înfloritoare. Toate clădirile de vizavi de sediul poliţiei sunt ocupate de oameni ce întocmesc contracte de vânzare-cumpărare, îţi dactilografiază cereri, îţi încheie asigurări, fac copii xerox dacă nu ai, etc. Te agaţă de cum ieşi din sediul Poliţiei “domnu’, ce aveţi nevoie? O asigurare? Contract de vânzare?”, de parcă ai fi turist în Mamaia și trag de tine cei cu cazarea. O cerere scrisă la maşină (da, nu se printează, erau 4 dactilografe într-o cameră şi doar asta făceau – în caz că vă întrebați unde au ajuns mașinile de scris vechi) costă 5 lei. Evident, fără chitanţă, fără factură, 5 lei încasaţi la negru. Bun. A doua zi primesc talonul maşinii, care e mai mare decât cele vechi aşa că am avut nevoie de un plastic de protecţie nou. Întreb poliţistul care mi l-a eliberat de unde pot lua unul, îmi răspunde că ei nu ţin, dar se vinde pe afară. Primul pe care l-am întrebat afară avea de vânzare, tot 5 lei, tot fără chitanţă. Un contract era 29 lei, alte acte tot pe la 10-20 de lei se învârteau.

Aţi înţeles unde bat? Chiar dincolo de gardul Poliţiei sunt sute de oameni care fac bani la negru din servicii auxiliare diverselor treburi pe care le-ai putea avea la Poliţia Rutieră, totul cu acordul Poliţiei, ba chiar aceştia mi-au spus unde să merg. Bani la negru, fără chitanţe, fără impozite plătite, fără taxe achitate. Apoi plânge lumea la televizor că e criză şi trebuie concediaţi bugetari.