Atacul clonelor la SNSPA

Fotografia este de pe site-ul facultăţii SNSPA, din headerul paginii principale. Încărcaţi-o full screen, faceţi şi zoom şi uitaţi-vă cu atenţie la ea şi la marcajele făcute de mine. V-aţi prins? Fie e facultatea cu cea mai mare concentraţie de tripleţi din lume, fie cineva a mânărit fotografia, deşi nu înţeleg rostul. Poate au doar 5 studenţi în total şi a fost nevoie să le dea copy/paste ca să pară mai mulţi.

Cu adevărat deranjant este altceva. Eu aveam impresia că SNSPA este o facultate cu multe femei marfă. Genul care te face să te gândeşti “mamă, dacă eram şi eu la SNSPA eram înconjurat de blonde frumoase, cu picioare drepte şi paralele, tocuri înalte, sâni fermi şi neuroni puţini“. Cam asta e zvonul în lume. Din această imagine parcă ar fi scoala de inginerie mecanică. Aşa de rufăndoși, plictisiţi şi lipsiţi de femei eram şi noi la Electronică, atunci când ne adunam pentru un laborator de Sisteme cu comandă programată în timp real sau vreo altă trăznaie din asta în care inventam teleportorul şi telecomanda de la alarma OZN-urilor. Zici că acolo a fost făcută poza.

Şi ce e cu studenţii? Uitaţi-vă la “rebelul fără pauză” marcat prin săgeata roşie. În stânga mănâncă nişte grisine, că nici pentru fotografie nu s-a putut abţine. Din spatele clasei zici că arată degetul către fotograf, iar în dreapta parcă ar trage cu praştia. Cel cu pinguinul Linux în braţe ce-o cauta la studii politice şi administrative? (apropo, ăştia sunt viitorii şomeri ai măsurilor de reducere a cheltuielilor marca Boc?). Tipul în tricou alb şi cu săgeata galbenă plutindu-i deasupra capului a obosit între fotografii şi s-a aşezat oleacă pe iarbă. Bizar. E ceva fishy cu facultatea asta (de fapt “şcoală”).