Falsitate

Azi stăteam în metrou lângă două tinere ce arătau ca sute şi mii de alte femei de pe la noi: pantaloni mulaţi, o bluză ce se ridică până la buric şi geanta ţinută pe cotul unei mâini ce stă parcă în erecţie în faţă. Una din ele avea o geantă Louis Vuitton “compatibilă”, adică era maro şi împodobită cu un model de steluţe şi romburi şi sigle LV, lipsind doar să fie originală. De asemenea, probabil că era şi de vreo 1000 de ori mai ieftină. A doua femeie avea o bluză roz pe care din loc în loc avea imprimată cu un roz şi mai puternic sigla călăreţului de la Ralph Lauren Polo. Probabil domnul Lauren s-ar sinucide înainte de a crea un astfel de model şi culoare.

Discuţia dintre ele era şi mai interesantă. Ralph Lauren (cea mai timidă, un pic mai scundă şi mai urâţică) o întreabă pe Louis Vuitton (cea dominantă, un pic mai înaltă, la fel de urâţică) “auzi fată, dar ce, parfumurile astea de le luăm noi nu sunt originale?”, la care ea răspunde “nu, tu, cum să fie astea la 600-700 de mii originale? N-ai văzut şi tu cât costă un parfum în magazine sau în aeroport?”. N-am înţeles niciodată de ce ar vrea cineva să poarte un obiect branduit cu cine ştie ce marcă de renume, deşi e clar că nu ţi-o poţi permite şi deci că nu e original acel accesoriu.