Vai tu Mihaela…

E în Jurnalul Naţional (via Zoso) o scrisoare a Mihaelei Rădulescu, un fel de văicăreală scrisă înainte de a se muta pe Coasta de Azur, despre cât de nedreptăţită a fost ea de presa din România şi de cât de sătulă este de mizeriile din această ţară. Oh vai! Sunt o grămadă de paragrafe lacrimogene, despre cum pleacă supărată pe ţară, pe colegii din breaslă, pe o presă mondenă jegoasă şi pe toţi cei care n-au sprijinit-o, ba din contră.

Bun, şi mie de ce mi-ar păsa? Eşti vedetă, asta e preţul plătit, te aleargă paparazzi oriunde ai merge. Iar noi restul ce facem? Eu dacă sunt supărat pe această ţară de căcat, pe locul de muncă, pe faptul că totul merge prost, ce să fac? Aş fi chiar fericit să pot pleca să trăiesc pe Coasta de Azur la Cap d’Antibes, între iahturi şi maşini de lux, între palmieri şi plaje însorite, fără să trebuiască să mai muncesc o zi în restul vieţii. Dar nu pot. Şi nici mă lamentez în ziare din acest motiv. Câţi n-am vrea, pe motiv că nu mai suntem fericiţi aici, să ne mutăm la Monte Carlo?

Şi pun pariu că nici nu se mută bine şi vor fi pline ziarele noastre de fotografii cu viaţa Mihaelei în Franţa. Se va mai plânge şi atunci, de la umbra palmierilor şi a caselor de lux, sperând să ni se facă milă de viaţa ei cruntă?