Noua generatie de televizoare

Telefoanele mobile au evoluat de la simple aparate cu care să apelezi alte persoane la dispozitive ce înglobează jocuri, player multimedia, internet, camera foto şi tot felul de alte drăcii. Eu aveam unul cu busolă, lanternă şi bulă de nivel, că poate vroiam să fac un perete în vârful muntelui şi pe întuneric, ajutându-mă doar de mobil. Eh, ideea este că la telefoane astfel de “modernizări” sunt binevenite, pentru că dispozitivele sunt portabile şi cari cu tine un singur aparat care face de toate.

Cam acelaşi lucru se întâmplă cu televizoarele moderne. Odată făcut pasul spre tehnologia LCD sau plasmă, producătorii au început să introducă tot felul de facilităţi noi în televizoarele lor, precum acces la internet şi diverse servicii online gen YouTube, au pus porturi USB, sloturi de card de memorie, decodare DivX şi alte bălării. Dar la televizoare parcă nu prea merge ca la telefoanele mobile, să le tot adaugi chestii noi. Parcă vreau doar să mă uit o oră pe zi la nişte ştiri şi poate la un film şi asta e tot, n-am nevoie de un televizor care să facă şi popcorn.

Exemplu concret: televizorul meu, un Samsung Full HD LCD de 40 inci, are şi tuner DVB-T. Nu l-am utilizat niciodată pentru că nu am o antenă care să recepţioneze semnalul digital, iar dacă aş avea ar trebui să scot cablul RCS din televizor pentru a conecta această antenă (ca să le am pe ambele în acelaşi timp aş avea nevoie de un sumator, dar asta e altă discuţie). Televiziunile de la noi din ţară transmit digital terestru (adică “prin aer”, nu prin cablu) în diverse formate, unele MPEG-2, altele MPEG-4, codat sau nu. Sunt convins că dacă aş vrea să recepţionez acele canale, cel mai simplu ar fi să iau un receptor separat de DVB-T pe care să-l conectez la o intrare HDMI. Un aparat stand-alone ar şti toate standardele, ar fi mai complex, etc.

eMag-ul anunţă un super model de televizor, seria nouă de la Samsung. Cel de diagonală 102cm, 40B8000W, costă 9500 de lei. Tot acum LG dă la concurs pe bloguri un alt model nou lansat, seria LH5000. Ambele au o grămadă de funcţii în ele, dar eu mă întreb dacă le şi realizează bine şi elimină necesitatea unui alt aparat. Samsung-ul are Internet pe televizor, dar cât de flexibil este un eventual browser de ecran? Ai acces la YouTube, dar de ce aş vrea să văd clipuri prost codate şi filmate la rezoluţii mici pe un ditamai ecranul? Are port USB, care în teorie este minunat. Iei un film de pe net, îl copiezi pe un stick şi îl înfigi în televizor, acesta făcând singur decodarea lui. Elimini nevoia de calculator conectat prin TV-out, de configurarea plăcii video, de cabluri lungi prin casă… Merge cu DivX şi văd că se laudă şi cu MKV, dar câtă vreme? Ce faci când în acel mkv dai de un codec rar utilizat sau unul nou apărut? (tehnic: MKV-ul nu e un codec, ci un “container”, un format ce înglobează date video, audio şi subtitrări în acelaşi fişier, dar modul în care este codat acel video poate fi diferit de la un fişier la altul). Cum faci update-uri? Ce faci dacă decodorul din televizor nu recunoaşte bine diacriticele romaneşti? Ce faci când ai de rulat un film ce are o altă extensie? Un QuickTime? Tot calculatorul sau Media Center-ul rămân de bază, acestea fiind configurabile şi cu software variat. Cred că multe astfel de specificaţii sunt puse doar ca să dea bine pe hârtie, dar în practică nu sunt flexibile şi nu le poţi utiliza cum vrei tu. De exemplu pe televizor eu am o tehnologie de îmbunătăţire a imaginii numită DNI, am luminozitate ajustabila, am HDMI cu CEC, nu ştiu ce sunet avansat… şi nu le-am utilizat niciodată. Le-am activat, am văzut că au efect nesemnificativ sau chiar deranjant, am renunţat la ele. Aş fi preferat ca acest nou model Samsung adus în România (citez dintr-un comentariu “Este un moment istoric. Această tehnologie extraordinară poate fi cumpărată şi la noi!“, de parcă ar fi vorba de nave spaţiale, nu de televizoare) să aibă măcar două tunere TV, să poată face un picture-in-picture real.

Şi vă mai întreb şi altceva: la cât de prost transmit operatorii unele canale, la cât de praf sunt din punct de vedere calitativ majoritatea emisiunilor şi filmelor, pentru ce să dau 95 de milioane pe un televizor? Ca să văd aceleaşi filme din fiecare an sau emisiunile regizate şi prost făcute?

Apropo, denumirea de Televizor LED e greşită. Tot pe cristale lichide este (deci LCD), doar că iluminarea se face cu LED-uri, în loc de lămpile utilizate în anii trecuţi. La eMag sunt doar modele Samsung în această nouă categorie, că aşa vrea Samsung să le spună, deşi televizoare cu iluminare LED fac şi Sony şi Sharp şi poate şi alţii. Mă rog…