Mi-am luat HTC Touch HD

Am făcut în sfârşit pasul la un Touch HD. Nu cred că se va ieftini prea curând, aşa că nu avea rost să mai aştept. L-am luat de la PCfun.ro, unde era cel mai bun preţ dintre magazinele la care puteam plăti online cu cardul. M-a dezamăgit livrarea, am dat comanda marţi, am achitat pe loc, miercuri m-au sunat să-mi spună că va fi livrat joi, joi am sunat eu la curier şi mi-a spus că a fost o încurcătură cu adresele aşa că abia vineri a venit coletul. Culmea e că nu ştiu exact ce curier a fost, deoarece PCfun mi-a zis de FiT Distribution care trecea prin Fun Courier şi aceştia apelau la Bookurier sau ceva aşa. Lanțut slăbiciunilor. Din perspectiva PCfun comanda s-a finalizat cu succes în momentul în care au predat produsul către curier pentru livrare. Că a mai durat 3 zile după aceea nu e problema lor, deşi eu lor le-am dat banii, nu firmei de curierat. Cam la pământ serviciile de tranport în România.

Oricum, dincolo de aceste lucruri, am dezvirginat cu mare pasiune coletul primit. Cea mai plăcută surpriză a fost când am descoperit că telefonul vine şi cu o husă din material moale, foarte utilă şi complet neaşteptată, având în vedere că Diamond-ul se livrează fără astfel de accesoriu. Frumos că include şi un card microSD de 8 GB.

Vechiul meu Sony K750 mi-a transferat toate contactele pe SIM şi apoi ecranul i s-a stins pentru totdeauna. M-a servit cu fidelitate, dar de acum va sta aruncat într-un sertar şi nu va mai simţi niciodată o reţea GSM în antenă (decât dacă vrea cineva să-l cumpere). HD-ul merge perfect şi până acum este exact cum mă aşteptam să fie. Ecranul e incredibil, cel mai bun pe care l-am văzut până acum, culorii vii şi forme precise, suprafaţă foarte mare şi e foarte uşor de utilizat direct cu degetul. Stăteam cu el în mână şi mă gândeam unde au ajuns telefoanele mobile. Primul pe care l-am avut a fost un Motorola cât o cărămidă, cu ditamai antena externă şi un ecran de două rânduri de caractere. Acum tot telefonul este un ecran gigantic, fără nimic altceva. HTC a optimizat şi tastatura virtuală, când apeşi cu degetul tasta se măreşte şi îţi dai seama imediat dacă ai apăsat ce trebuie. Dacă da, iei degetul şi apare caracterul. Dacă nu, draghezi pe tasta bună. Cam ca la iPhone, bănuiesc. Deja pot tasta cu ambele mâini (ambele degete mari, de fapt) pe ecran. Şi tot mai multe meniuri au fost optimizate pentru a elimina necesitatea unui stylus. Revin cu detalii pe măsură ce instalez programe şi îl butonez zi de zi.