Ce sa decida publicul si ce nu

Vlad Petreanu a scris pe blogul său un post foarte bun intitulat Victoria publicului asupra presei, comparând ce articole pun jurnaliştii pe prima pagină şi ce articole citeşte lumea pe site-ul aceluiaşi ziar. Oare topul celor mai citite articole din ediţiile online indică şi cele mai citite articole din ediţia tipărită a ziarului? Dacă da, înseamnă că şi editorii ar trebui să pună pe prima pagină articole de tipul celor mai citite pe site (în general bârfe şi mondenităţi şi femei goale)?

Mă aşteptam să spună Da, dar o întoarce frumos şi cu argumente logice şi te convinge că are dreptate. Şi eu cred că nu publicul trebuie să decidă care sunt subiectele principale ale zilei sau pe care dintre ele trebuie pus accent, ci ziariştii. Se consideră că ei au o viziune de ansamblu asupra a tot ce se întâmplă şi meseria şi datoria lor este să informeze oamenii despre ce este cu adevărat important, chiar dacă toţi am dori de fapt mai multe fotografii cu Andreea Spataru dezbrăcată în paginile ziarelor. Mi-a plăcut când spune că dacă publicul ar fi ales dacă Romeo şi Julieta se sinucid sau trăiesc fericiţi până la sfârşitul zilelor, probabil că piesa n-ar mai fi fost atât de celebră.

Din păcate România mi se pare atipică şi din punctul de vedere al ziarelor. Sau poate nu avem ştiri cu adevărat importante sau oameni care să le scrie, sau cel mai probabil nu mai interesează pe cititori. Acelaşi lucru este valabil şi pentru televiziuni. Discutam cu cineva acest subiect ieri şi îmi spunea că la noi ştirile durează minim o oră, la străini maxim 15 minute. Are dreptate. Anul acesta în Anglia mă uitam la Sky News sau BBC şi aveau maxim 3-4 ştiri (ceva de Gordon Brown, ceva de Obama şi ceva despre un lanţ de înjunghieri stradale prin Manchester). Şi aceste ştiri le repetau din 20 în 20 de minute, cu câte un pic de sport şi meteo între ele. La noi dacă deschid televizorul la 7 dimineaţa, sigur începe buletinul cu “tragedie cumplită în…”, “durere fără margini pentru o familie din…” şi aflăm o întreagă cronică despre ce accidente auto au mai fost, cine s-a mai sinucis, ce a mai ars, ce s-a mai furat, plus 30 de minute de ştiri despre ce a mâncat Mutu la micul dejun. Întrebaţi-vă de câte ori aţi văzut la ştiri mai mult decât două cuvinte despre ce se mai întâmplă în plan internaţional, despre seria neagră de concedieri ce afectează cam toate companiile multinaţionale, despre ce s-a întâmplat la Davos, despre ce atitudine mai au ţările străine despre nişte războaie în care avem şi noi trimise trupe, etc. Televiziunile parcă au renunţat de mult să prioritizeze ştirile în funcţie de ce e important şi au ales doar ce e senzaţional.