A Song of Ice and Fire

E 6:30 dimineaţa şi s-au împlinit 10 ore de când citesc primul volum din seria A Song of Ice and Fire a lui George R.R. Martin. În sfârşit cred că am reţinut corect cele 50 de personaje şi cărei familii aparţine fiecare şi ce vrea această familie în Seven Kingdoms. Îmi place cum scrie Martin, îmi place că foloseşte cuvinte puţine dar suficiente pentru a descrie un loc sau o persoană, îmi place imaginaţia pe care a avut-o, îmi place că am pornit cartea cu o grămadă de întrebări despre personaje şi istorie şi că răspunsurile le-am primit în timp, zise de autor prin dialog între personaje prin câte o vorbă rapidă pe ici şi pe colo, nu scrise mură-n gură în text chior. E prima carte care mă ţine toată noaptea, de când am pus mâna pe volumul 3 din Stăpânul Inelelor, acum mulţi ani (în perioada bacului chiar, dar proba de a doua zi nu a mai contat). Am trei probleme acum, prima că sunt abia la jumătatea primului volum (A Game of Thrones) şi mai urmează încă 4 alte volume după acesta, deci mai am de 10 ori pe atât de citit, a doua fiind că nu ştiu dacă mai are rost să mă culc la ora aceasta, mai ales că în continuare nu îmi este somn, iar a treia este că sunt mort de foame, mai ales că ieri nu am mancat decât o gustare pe la 11 ziua. Culmea e că azi speram să am o zi destul de agitată…