In croaziera pe Windermere

Cam la jumătatea distanţei dintre Liverpool şi următoarea destinaţie, Glasgow din Scoţia, se afla parcul naţional Districtul Lacurilor. Acolo e cea mai înaltă zonă a Angliei și sunt mai multe lacuri, cel mai mare fiind Windermere, un loc preferat de englezi pentru a-şi construi case de vacanţă şi a se relaxa în vacanţe, încă din secolele trecute. Şi dacă tot era în drum, hai şi noi la o mică oprire şi o croazieră.

Staţiunea de pe malul lacului era destul de agitată, se vedea că era weekend şi multă lume venise acolo. Erau diverse pensiuni, câte un restaurant, câte un magazin făcut tot pentru turişti, un fel de Predeal dar mai curat şi mai frumos. Pe malul lacului erau câteva zeci de rațe şi lebede, multe chiar pe ţărm, şi lumea le dădea de mâncare şi îşi făcea fotografii cu ele. O croazieră de o oră pe lac a costat 6,5 lire şi includea şi un cupon pentru un ceai sau o cafea la bordul vaporașului. Acestea aveau o capacitate de cam 80 de persoane, jumătate din care încăpeau pe puntea în aer liber şi jumătate dedesubt, unde erau mese şi vedeai peisajul prin geam, dar erai ferit de vânt şi frig.

Ne-am urcat pe vapor şi acesta a plecat încetişor pe lac. E frumoasă priveliştea, se văd dealuri şi munţi în jur, dar cele mai frumoase sunt casele de vacanţă făcute de-a lungul malurilor lacului, mari, cu arhitectură variată, cu alee pietruită până la apă, cu debarcader de lemn, cu chioşcuri, copaci înalţi şi tot felul de aranjamente şi decoraţiuni pe lângă casă. Unii făceau un grătar şi se distrau de minune. Pe apă erau ancorate zeci de iahturi micuţe, din acelea cu un catarg, iar mulţi oameni utilizau o barcă pneumatică pentru a ajunge la ele şi a porni într-o croazieră pe lac. Nici n-am simţit când a trecut ora şi vaporul întorsese undeva spre mijlocul lacului (care este lung dar destul de îngust, asemănător Balatonului) şi ne-am întors la debarcader şi gata croaziera.

Mie mi se făcuse şi foame şi sete, dar la un fel de bufet/autoservire de acolo nu aveau nimic de mâncare în afară de nişte sandvişuri cam vechi. Nici în suveniruri nu prea găseai ceva interesant. Am plecat spre Glasgow, şi cel puţin încă o oră am mers prin această zonă înaltă a Angliei, pe nişte dealuri cu drum îngust de abia încăpea autocarul când venea cineva şi de pe contrasens şi făcut cam în serpentine. Am făcut fotografii şi pe acolo pentru a vă arăta relieful tipic Angliei. Am mai văzut încă un lac, până la urmă am ieşit în autostradă şi ne-am dus lângă Glasgow la hotel, a doua zi fiind programată vizita oraşului. Eram deja în Scoţia. Toate fotografiile sunt în setul Windermere de pe Flickr, pt alte posturi despre excursie urmăriţi tag-ul Anglia.