Un an de blogging

Da, pe 18 aprilie 2006 am scris primul post pe blog, deşi el a luat naştere cu câteva zile mai devreme. Un an… ce-a trecut timpul. Pot spune că am învăţat lucruri noi în acest an, am descoperit bloguri interesante, oameni de treabă, site-uri bune şi m-am distrat scriind şi muncind la acest blog. Singurul dezavantaj este faptul că mulţi prieteni nu mă mai întreabă personal ce mai fac, dacă mai trăiesc, ci de câte ori mă întâlnesc cu ei îmi spun “tu ce mai faci? de fapt lasă că am citit deja pe blog”.

I-am promis Artistului ca pe 18 aprilie îi răspund la un chestionar, pt că are legătură cu bloggingul. Iată-l.

De ce am bloguit sau de ce am început să bloguiesc? Pentru că am vrut să aud şi alte păreri referitoare la diverse subiecte pe care le discutam cu prietenii mei, sau nu le discutam deloc pt că nu aveam cu cine. Aceasta părea cea mai simplă cale.
De ce scriu în continuare? A devenit cumva o obişnuinţă, şi îmi şi place.
De ce voi continua să scriu? Pentru că mereu am ceva nou de spus, şi încă am timp să o spun pe blog.
Cum bloguiesc? Să zicem că în mod spontan. La foarte puţine posturi m-am gândit dinainte, sau mi-am “notat” în memorie să scriu cândva ceva pe acel subiect. Majoritatea sunt chestiuni de moment, ca şi scrierea postului, pe care îl fac “din prima”.
Cât bloguiesc? Aş vrea să bloguiesc mai mult? 677 de posturi în primul an, din care 500 în ultimul semestru. Nu am o limită pe zi sau pe lună, dacă am ceva de zis, o fac, depinde câte chestii îmi trec prin cap zilnic.
Când bloguiesc? Cam în orice moment al zilei.
Pentru cine bloguiesc? Pentru oricine e interesat să afle părerea mea, gândurile mele, să citească diverse chestii interesante, etc.
Unde bloguiesc? De la orice calculator, dacă am timp.
Pentru ce bloguiesc? Nu pentru bani din reclame sau pt cifre de vizitatori. Mă interesează calitatea şi nu cantitatea, mă interesează părerile şi comentariile bine argumentante, nu nişte simple “da, cool”.

Gata, a trecut un an, nu mă mai consider noob în blogăreală. Acestea fiind spuse şi şampania băută, înapoi la posturile serioase.