Romania – Rusia, 28-29

Din pacate am pierdut in cel mai clasic stil romanesc. S-ar fi zis ca semifinala de ieri Rusia – Danemarca ar fi atras atentia asupra puterii echipei rusesti, care desi condusa drastic a reusit in doua randuri sa dea 4 goluri consecutiv, si sa intoarca in ultimele minute rezultatul de la -2 la +2 parca.

Azi acelasi lucru. Am condus, am fost mai buni, aveam 3 goluri in fata parca. Pana cand Romania a cerut un timeout, pt un pic de odihna. Mai erau cateva minute… si de atunci s-a rupt firul. Cred ca femeile (de ce mereu la echipe se zice “fetele”? sunt femei mature in fond) s-au vazut deja castigatoare, acel strigat de “victorie” de la sfarsit zicand clar asta… Iar Rusia si-a facut iar treaba, a dat de doua ori mai multe goluri ca noi in ultimele minute, in timp ce noi iroseam ocaziile cu aruncari de la distanta, lipsite de putere. In ultimul minut Rusia avea un gol in plus, iar noi superioritate numerica, dar din nou n-am reusit sa marcam. Trist, si parca mult prea caracteristic noua sa jucam bine si sa pierdem rau.

Ramane, evident, multumirea ca avem niste jucatoare foarte bune, doua portarite de exceptie, Hutupan Dinu si Tereza Paslaru, a doua fiind geniala in poarta astazi, si extrema Elisei care joaca la fel de bine indiferent de situatia de scor sau de moral. Felicitari lor, felicitari Varzaru si Manea. Competitia nu avea o miza, e ceva invitational, pt spectacol, si cu siguranta ca ne-am ridicat la inaltimea spectacolului si a celorlalte competitoare. Ar fi fost frumos sa invingem pana la capat. Chiar si in ceva fara miza, o victorie tot victorie este.