Rezultate financiare Vodafone și alte noutăți de-ale companiei

Vodafone România a publicat rezultatele financiare pentru trimestrul doi al anului calendaristic (sau primul trimestru fiscal, că anul acela începe la 1 aprilie) și sunt bune. Amuzant cum lucrurile nu stau așa cum cred cei ce întâmpină diverse probleme și consideră că sunt deci problemele tuturor clienților.

• 233.838 clienți în plus față de aceeași perioadă a anului trecut.
• venitul lunar pe cap de utilizator este de 6,1 euro.
• venituri totale 166,8 milioane euro pe trimestru, o creștere de 5,7%
• consum de date crescut cu 128,7% față de anul trecut.
• 41,4% abonați, 58,6% clienți prepaid, în creștere cu 0,4%

Ca să le luăm un pic pe rând, și eu sunt surprins de creșterea numărului de clienți, trăiam cu impresia că piața cumva stagnează și doar Digi Mobil crește, pe măsură ce tot mai mulți încearcă serviciile lor. Cum RCS-RDS nu este listată la bursă și n-are obligația să facă publice cifre financiare, nu știm deloc câți abonați au, cum variază numărul și mai ales de unde vin aceștia.

ARPU (venitul lunar mediu pe client) de 6,1 euro mi se pare îngrozitor de mic, dar o astfel de cifră este în media industriei. De exemplu Telekom a anunțat în 2014 un ARPU mediu de 4,68 euro. În trimestrul anterior Vodafone a avut un ARPU de 6 euro, deci acum a crescut, deși dacă mergem cu un trimestru mai în spate găsim un ARPU de 6,2 euro.

Ce mă miră la această cifră este, totuși, valoarea ei mică. Hai să vă întreb, câți de aici plătiți 6,1 euro sau mai puțin pe lună pe telefonie? Eu plătesc 15 euro, dacă țin bine minte. Ca media să dea 6,1, câți alți clienți trebuie să plătească mult, mult mai puțin de această valoare pentru a duce media ponderată acolo? Dar câți pentru a compensa un abonament de 40 de euro/lună?

Ce poți avea pentru 6,1 euro/lună?!

Nu am multe date din străinătate, dar vorbind de un alt operator care raportează trimestrial și despre restul țărilor în care activează, ARPU în Franța este de 22 de euro. Chiar Vodafone raportează un ARPU în Marea Britanie de 25,2 euro, iar în Germania ne învârtim pe la 15 euro în medie, dar cu un ARPU de 26 euro pentru abonați, dacă datele găsite de mine sunt corecte. Din păcate, în România Vodafone anunță ARPU mediu, nedefalcat pe abonați și cartele. Pe baza acestor date, sper că nu-mi mai spune nimeni că la alții e mai ieftin.

În acest context, rămân în continuare uimit de forța cu care se încurajează cartelele prepaid. Sunt oferte mai bune, sunt prețuri mai mici, sunt avantaje mari; într-o lume normală, prețul unei cartele prepaid ar trebui să fie mai mare decât al unui abonament, deoarece plătești în plus pentru a nu avea contract, facturi periodice și angajamente de durată cu o companie. La noi nu doar că-i invers, dar am senzația că pe total se dorește ca noi toți să ajungem utilizatori prepaid, deși pentru o companie un abonat înseamnă un venit sigur, estimabil, pe baza căruia să-ți faci bugetul în viitor.

Acum câteva zile, Vodafone a anunțat și serviciul Smart Archive, o arhivă electronică de documente cu diverse funcții suplimentare atașate:

scanarea si catalogarea documentelor, importul unui numar extins de fisiere, gasirea si accesarea rapida a informatiilor centralizate, precum si controlul in privinta accesului la arhiva.
Prin serviciul de arhivare, utilizatorii detin in permanenta o copie electronica a documentelor fizice, atat pentru nevoi operationale, cat si pentru siguranta. Mai mult, accesul la documente este disponibil oricand si oriunde, inclusiv simultan si prin intermediul dispozitivelor mobile.
Vodafone Smart Archive permite gruparea documentelor dupa criterii de afaceri, precum data expirarii unui contract sau scadenta unei facturi. In plus, serviciul permite si configurarea perioadei pentru care fiecare document este pastrat in arhiva.

Câteva zile mai târziu, au anunțat și aplicația Backup+ prin care fișierele tale sunt transferate în Dropbox. Utilizatorii noi de Dropbox primesc 25 GB gratuit timp de un an. Utilizatorii vechi… nimic, din ce înțeleg. Asta pentru că serviciul Vodafone Cloud se închide la 1 noiembrie 2015, iar Vodafone migrează clienții spre acest Backup+

Acum vreo două săptămâni am fost și la o întâlnire într-un cerc foarte restrâns (ceva de genul 7 ziariști și 2 bloggeri) cu CEO-ul Vodafone România, Ravinder Takkar, oarecum cu ocazia împlinirii unui an de activitate a sa în România.

N-au ieșit multe informații din acea întâlnire, așa că n-am avut ce să vă spun atunci. Acum, dacă tot iese un articol mare, pot să amintesc niște chestii și de acolo. Pe scurt, o eventuală cumpărare a Libery Global (cei care în România sunt prezenți prin UPC) de către grupul Vodafone este în continuare învăluită în mister – eventualele negocieri sunt făcute la nivel de grup, nu de către cei de aici.

Am întrebat dacă vor continua colaborarea cu Digi Mobil după cei doi ani în care acest operator utilizează rețeaua Vodafone pentru roaming național. Pentru cei care țin socoteala, acum în iulie s-a împlinit un an de la începerea colaborării. Nici aici nu am primit un răspuns clar, operatorii mari sunt obligați de ANPC să permită operatorilor mici acest roaming național, așa că mi s-a spus că este doar o colaborare, nu vreo mare afacere între cele două companii. Dacă va continua sau nu depinde de legislație și eventuale negocieri ulterioare.

Voice-over-LTE va fi în curând o prezență normală pe piață. Hotspoturile wifi prin oraș nu sunt o prioritate de la Vodafone și probabil nu vom vedea unele instalate.

Am vorbit despre o tendință globală numită “cord cutting”, adică deconectarea nu de la un cablu, ci de la o dependență. Nu mai așteaptă nimeni știrile de la ora 19 pentru a se informa, ci le vrem acum indiferent de dispozitivul pe care-l avem în mână. Similar nu mai vrem să depindem de programul TV, de cel de la cinema, de muzica aleasă de un DJ, ci folosim HBO GO, pay-per-view, YouTube sau Zonga șamd. Mi-a plăcut termenul, nu știam că există.

Am întrebat dacă Vodafone România plănuiește să implementeze un carrier aggregation precum în Portugalia. Carrier aggregation e un termen care înseamnă utilizarea în paralele a două resurse de comunicație, de exemplu două frecvențe diferite. E ca traficul spre Brașov, mașinile o iau și pe DN 1 și pe DN 1a și în total călătoresc mai mulți oameni spre Brașov decât ar putea duce un singur drum. În Portugalia Vodafone a implementat chestia asta nu neapărat prin frecvențe diferite, ci prin tehnologii diferite, mai exact TDD și FDD, două metode de multiplexare în timp și în frecvență. Citiți aici, în caz că vă interesează.

În România nu sunt momentan planuri pentru o agregare TDD-FDD. Pe 23 iulie Vodafone a anunțat totuși că împreună cu Alcatel-Lucent testează în România tehnologia TWDM-PON, adică Time and Wavelength Division Multiplexing – Passive Optical Network. Asta înseamnă că prin fibra optică se transmit mai multe fluxuri luminoase utilizând transmițătoare laser cu frecvențe diferite, așa că prin aceeași fibră circulă lumină de frecvențe diferite pentru o capacitate totală de 40 Gbps downstream și 10 Gbps upstream.

Asta înseamnă un upgrade al rețelei de fibră optică și, probabil modificând doar echipamentele de capăt, dar păstrând fibra instalată, crește capacitatea de transfer între diversele noduri.

Am văzut la aceeași întâlnire noile reclame cu Ghiță și HBO Go. Vi le-aș fi arătat și eu, dar în aceeași zi au intrat și pe televizor, așa că le-ați văzut deja.

Am aflat însă un pic despre toate aplicațiile business și industriale în care sunt implementate soluții de comunicație Vodafone, precum comunicații M2M cu eoliene și sonde petroliere, supraveghere video la distanță, management energetic, monitorizarea flotelor auto șamd. Multe surse de venit dincolo de dat telefoane și trimis poze pe Facebook.