Webstock 2015 și dezbaterile despre cum crești blogul

M-am dus vineri la Webstock cu gândul că voi întâlni mulți oameni cunoscuți din social media, conferința devenind în ultimii ani cel mai mare loc de adunare al bloggerilor din România. Vin inclusiv din locuri foarte îndepărtate, precum Cluj.

S-a dovedit că acest Webstock a fost cel mai mare de până acum, în termeni de participanți, mărime săli șamd. La anul va fi și mai mare pentru că deja acum s-au văzut câteva limitări, dezbaterile cele mai interesante n-au avut timp suficient pentru toate întrebările din public, or tocmai acestea reprezintă cea mai interesantă parte, zic eu.

S-a dovedit și că mereu poți învăța ceva. Sau, dacă nu de învățat, măcar de conștientizat câte lucruri poți face pentru blogul tău. Am ascultat cu atenție prezentările lui Alex Negrea – Marketing 20, Horia Neagu – SEO Wolf și Ionuț Munteanu – Webdigital. Din prezentările lor despre Facebook și Google am scos câteva idei despre cum să crești blogul într-un ritm ceva mai alert decât în mod natural [1]. E ca un implant cu silicon.

O mare parte din cititorii unui blog, mai ales când acesta are vechime și multe articole indexate, ajung acolo din Google, citesc, găsesc ce caută sau nu și apoi pleacă. Mulți poate nici nu știu că au citit un blog, ei căutau ce-i de vizitat în Lisabona, au găsit, s-au întors la alte activități.

Cum să-i reții pe acești oameni pe blog, cum să-i transformi în cititori dacă nu zilnici, măcar periodici, cu gândul că articolele tale îi vor face să revină tot mai des? Bloggerii se concentrează mult pe atras cititori noi, dar nu suficient pe păstrarea celor care ajung o dată pe site.

Ideea cea mai simplă este, desigur, introducerea unui related posts la final de articol. Am avut și eu multă vreme, am scos pluginul pentru că era un consumator mare de resurse și CTR-ul (câți dădeau click pe ele din totalul cititorilor) era destul de mic. Mic e mai bun decât zero, nu? Poate ar trebui să recitesc acest articol despre related posts și să le readuc pe blog.

Ideile mai complicate țin de reclame și remarketing. Remarketing înseamnă că vizitatorii acestui blog sunt marcați cu un cookie și apoi le poți arăta reclame pe alte site-uri fix acelor oameni. Reclamele pot fi, evident, unele de genul “hei, mă mai ții minte? Vino să vezi ce-am mai scris!“. Magazinele online fac des asta, atunci când vizitați pagina unui anume produs și apoi vezi peste tot reclame la acel produs (și aceleași magazine ar putea face treabă bună și să elimine acel cookie dacă ați și cumpărat produsul, ca să nu mai afișeze de pomană reclame la el).

Remarketingul se poate face atât pe Google AdWords (reclamele text din căutări), AdSense (alea ce apar în diverse site-uri), cât și pe Facebook prin reclame în sidebar și news feed. În plus, nu se face neapărat la grămadă, ci poți merge cât de detaliat vrei tu. Google și Facebook pun la dispoziție cod pentru a afișa apoi reclame celor care au vizitat doar anumite pagini din site.

Asta înseamnă că aș putea, de exemplu, să arăt reclame doar celor care au citit despre burgeri. Și pentru impact maxim aș putea să le arăt o reclamă cu un burger și mesajul “ți-a plăcut articolul ăla? Am mai scris unul!“. Poate dacă mai citesc un articol sau două vor da un like paginii de Facebook sau vor reveni singuri pentru al treilea.

Aș putea să fac asta și pe Google. Aș putea să promovez inclusiv alte pagini, de exemplu cuiva care a citit un review la un telefon să-i arăt o reclamă AdWords atunci când caută pe Google un review la o tabletă și, tocmai pentru că știu că a vizitat anterior site-ul, o pot da cu un mesaj atipic de genul “știu că ți-a plăcut review-ul de la telefonul X, vezi ce am de zis și despre tableta pe care tocmai ai căutat-o pe net“.

Dacă nu vrei să te complici, ai putea face, desigur, cea mai simplă reclamă posibilă: “revino, let me love you!” afișată la grămadă oricui a vizitat site-ul anterior.

Sigur, asta costă. Dar totul pe un blog care se vrea un pic mai serios costă, de la chestiile banale precum hostingul la cele mai fine precum echipamente, camere sau, în esență, timpul dedicat acestuia. Dacă plătești pentru hosting mai bun, pentru o temă mai bună, pentru o cameră foto mai bună tocmai din ideea de a crește blogul, de ce n-ai plăti și pentru a face reclamă acestuia, mai ales că ai la dispoziție atâtea metode avansate?

(vă zic eu un motiv, pentru că-i scumpă)

Horia a zis ceva și de implementat schema.org pe bloguri, că te duce mai sus în căutările Google. M-am uitat un pic pe schema.org, n-am înțeles nimic, așa că probabil nu voi ajunge mai sus în zisele căutări. Bănuiesc, însă, că aș putea fi un pic mai atent la titluri, la cuvintele cu care încep un articol, la pus linkuri cum trebuie pe cuvinte cheie și la mai multe linkuri interne.

O altă chestie bine spusă: optimizarea pentru mobil e foarte importantă și asta înseamnă inclusiv fonturi și imagini bine plasate în pagină pentru a fi afișate corect pe mobil. S-a terminat cu articolele ce încep cu o imagine mică în stânga sau dreapta deoarece pe mobil aceasta abia dacă se vede. A venit moda imaginilor mai mari, late cât pagina, și al fonturilor mai mari, mai citețe. Articolul perfect pentru Google are 400-700 de cuvinte. Acesta are 1134, dar blogul acesta este în general la categoria so much fail în acest aspect.

Ce face în schimb lumea? Toți pun un fel de popup care apare atunci când duci mouse-ul pe tab-ul browserului, când vrei să-l închizi. Apare un mesaj care spun “stai, dă-mi un like” sau “abonează-te boss!”. E ok și chestia asta, îmi aduc aminte când a spus-o tot Alex Negrea anul trecut, dar se pune cumva căruța înainte cailor: dă-mi întâi motive să mă abonez, apoi arată-mi butonul.

A fost o dezbatere interesantă despre bloguri și campanii și de ce un număr destul de restrâns de bloggeri face parte din multe campanii. Aici sunt multe de zis, inclusiv faptul că poate cei ce zic asta citesc un singur tip de bloguri și rămân cu această impresie, fără să observe că, de exemplu, pe nișa fashion sunt alți bloggeri care intră în campanii, pe cooking la fel șamd.

S-a zis totuși o cifră pe care v-o supun opiniei: că onorariul unui blogger pentru o campanie ar fi de 200-300 de euro. Nu a făcut nimeni studii, dar în discuție se arunca foarte des această sumă ca exemplu și mă gândesc că o fi valoarea medie, ca și cum ai zice că o bere e 3 lei.

E mult, e puțin?

N-am câștigat premiul Personalitatea Anului în Online, oferit de Intel. L-a luat Zmenta. Vă mulțumesc încă o dată vouă, celor care m-ați votat!

[1]: mod natural = articole bune și de actualitate, site plăcut ochiului, încărcare rapidă, text bine formatat, articole dese, nume sau domeniu ușor de reținut, stil de a scrie care să te conducă de la cap la coadă fără să plictisească, imagini optimizate și (probabil trebuia să trec la început asta) optimizare pentru afișare pe mobile.