Un alt punct de vedere despre pișcotăreală

Se ceartă iar lumea în blogosferă pe tema “pișcotărelii”, așa că să mă bag și eu în discuție pe un subiect oarecum legat de asta.

Mă sperie un pic aceste scandaluri pentru că-i influențează pe cei din afara lor și le oferă o imagine greșită asupra bloggingului ca activitate serioasă, iar asta este în defavoarea mea. Până la urmă, dacă oamenii percep blogurile ca fiind o joacă, nu o sursă de informare și o comunitate în care se pot lega anumite relații virtuale și, de ce nu, și în lumea reală (au mai auzit de cititori care s-au “găsit” aici prin comentarii și apoi s-au vizitat chiar și prin străinătate), dacă oamenii percep blogurile ca fiind o joacă, ziceam, atunci vom avea de suferit.

Mi se pare important cum sunt percepuți blogerii de către cititori. Pentru că bloggerii între ei, oricât s-ar certa sau nu, știu deja cum merg lucrurile. În plus, nu cred că este interesul vreunul blogger să fie citit doar de către alți bloggeri, nu?

Acestea fiind spuse ca preambul (da, tot ce ați citit mai sus era introducerea!), aș vrea să spun că, de cele mai multe ori, să fii blogger nu înseamnă că totul e gratis, că trăiești doar pe la evenimente unde mănânci caviar și bei șampanie în timp ce admiri hostesse frumos îmbrăcate, pentru ca apoi să primești un cadou valoros la plecare și tu, în schimbul acestor lucruri, să scrii pe blog 2-3 rânduri, dar mai în silă așa. Nu, nu prea este așa.

Am mai zis și cu alte ocazii: dacă vrei să faci lucrurile la mișto, rezultatele vor fi tot la mișto. Iar dacă vrei să obții lucruri serioase, să fii remarcat și băgat în seamă, să câștigi bani, să fii la evenimente speciale și să ai tratament preferențial, atunci trebuie să și investești în asta.

Investești în primul rând foarte mult timp. Eu scriu de 7 ani pe blog, cam 4 articole pe zi. Asta consumă multe ore, mai ales dacă vrei să fii atent în toate detaliile, precum să te documentezi bine despre ce urmează să zici, să cauți un unghi personal în ceva pe care-l vor raporta alți 20 de bloggeri sau chiar și în ceva banal precum scrisul cu diacritice.

Învestești apoi bani. Să vă dau niște exemple.

Am condus câteva săptămâni un Ford Focus. Personal eu n-am câștigat nimic în mod direct, că doar nu mi-e rușine nici cu Mondeo-ul personal pe care-l conduc în rest. Am câștigat însă niște discuții frumoase, am vizitat o fabrică, am aflat mai multe despre motoare, am scris despre ceva nou și cerut – cu alte cuvinte am făcut-o pentru a crește blogul, nu pentru că nu aveam o mașină cu care să merg la munte.

Cât m-a costat asta? Păi pentru că-mi doream niște clipuri mai bune decât ce puteam eu să filmez, am cumpărat un GoPro Hero 3 Silver și câteva accesorii suplimentare. 1700 de lei.

Turul Burgerilor. Sunt la jumătate din ce mi-am propus să văd/mănânc și deja am cheltuit 700 de lei. Sigur, nu doar pe burgeri la propriu, dar cu desert și cu vreun alt fel mâncat pe acolo, cam la atât se ridică totalul curent.

Asta nu-i împiedică pe alții să râdă că “testez burgeri”. Mie însă nu-mi pasă, e o idee care-mi place, pe care o fac în primul rând pentru mine și din care obțin și niște subiecte foarte bune pentru blog.

Am condus o Toyota Auris Hybrid un weekend (săptămâna viitoare aflați totul despre ea). Benzina au dat-o cei de la Toyota România (mulțumesc!), că le-am returnat mașina cu rezervorul aproape gol. Totuși, pe mine aventura m-a costat 700 de lei, că am profitat de ocazie pentru a sta o noapte în zona Bran. Hotelul Cheile Grădiștei, o oră la piscină și trei mese bune cam la suma asta s-au ridicat. Aș fi putut testa mașina doar în București, mergând până la mall și Auchan în weekend, dar ce-aș fi răspuns la întrebarea “cât consumă pe autostradă? dar pe la munte?”.

“Da, dar tu ai beneficii! Mergi în străinătate pe banii altora, te distrezi la petreceri!”

Corect. De exemplu la Mobile World Congress în februarie m-am trezit în fiecare zi la 7 și m-am culcat la 2 noaptea, că seara am vrut să scriu imediat articole despre noutățile zilei. Mâncam doar dimineața și apoi seara la ieșire de acolo, iar în expoziție nici nu am văzut celebra sală pentru jurnaliști unde cică ai la dispoziție băuturi și mâncare. Pur și simplu n-am avut niciodată timp să ajung și pe acolo, că erau prea multe de văzut.

Ieri am venit de la Milano, de la lansarea noii tablete Lenovo Yoga. Viața de blogger e frumoasă, nu? În realitate, marți la ora 9 am plecat din casă spre aeroport, iar după drumul până acolo și zbor cu escală în Munchen am ajuns la hotelul din Milano la ora 18. La 19 am plecat spre evenimentul lor, m-am întors la ora 23:30, am scris până la 1 noaptea, am dormit până la 6:30, la 8 am plecat spre aeroport, la 17 am intrat în casă în București. N-am văzut nimic din Milano, practic am ajuns acolo și am plecat de acolo pe beznă, dar am cheltuit 30 de euro în aeroporturi pe mâncare, o cafea și trei ciocolate pentru acasă.

Sigur, aș fi ipocrit dacă doar m-aș plânge. Sunt și beneficii în această “meserie”, fie că vorbim de experiențe superbe precum aventura Vivolis, filme văzute pe moca sau, evident, campanii plătite.

Dar ideea pe care încerc să o transmit este că aceste lucruri frumoase nu vin niciodată gratuit, ci în urma unei munci care, în cazul meu, a început acum 7 ani și are și momente dificile. De asta mi se pare amuzant când unii susțin că nu am voie să caut să câștig și bani din blogul astfel format, fără să știe exact ce-i în spatele lui sau simpla statistică ce spune că refuz aproape jumătate din campaniile ce mi se propun și că mai puțin de 5% din articolele de pe blog sunt campanii plătite.

Până se vor schimba aceste gândiri este mai important să rețineți că dacă aveți un blog trebuie să vă țineți de muncă, să scrieți inteligent și să vă exprimați opiniile personale, iar lucrurile bune vor veni cu siguranță.

Cât despre mâncat și băut, eu am o regulă simplă pe la evenimente și vă sfătuiesc să o aplicați și voi de câte ori ajungeți în astfel de locuri: dacă mi-e foame, mănânc. Dacă tot mi-e foame, mai iau o porție. Dacă mi-e sete, beau ceva. Dacă nu, nu. Cine-și închipuie că merg undeva pentru a mă bucura de o mini-tartă sau o frigăruie gratis, se înșală, având în vedere că am dat 700 de lei pentru (până acum) 6 articole cu burgeri.