În vizită în Network Operations Center-ul rețelelor Vodafone

Vodafone România devine un punct tot mai important pe harta globală a întreg grupului internațional: inginerii din România controlează și coordonează funcționarea rețelelor Vodafone din Germania, Cehia, Olanda, Italia, Grecia și Albania, pe lângă, desigur, România.

Mie mi se pare un mare semn de încredere în specialiștii români ce lucrează în acest Network Operations Center, numit Danubius. Știu, veți spune că România este o țară ieftină și de asta ne-am ales, dar oficial motivele principale sunt altele:

România are o infrastructură de date foarte bună. NOC-ul Vodafone comunică în timp real cu toate acele țări, primind semnale de monitorizare de la 100.000 de puncte de acces, 1500 de controllere radio (noduri RNC sau BSC, în funcție de tipul rețelei, adică echipamentele care la rândul lor controlează “antenele” finale ce mențin legătura cu fiecare telefon în parte), 100.000 de linii radio și 11.000 de multiplexoare. Pentru a le monitoriza pe toate ai nevoie de o infrastructură bună de comunicații plus redundanța necesară.

Românii învață ușor limbile străine. Operatorii ce monitorizează Germania și Italia vorbesc în aceste limbi cu echipele de intervenție.

“Talent pool”. Avem oameni bine pregătiți în acest domeniu. Un mic interviu de prezentare menționa absolvenți de Electronică și pun pariu că găsesc minim un coleg de-al meu lucrând acolo.

Desigur, mă gândesc că și valoarea totală a investiției a avantajat decizia în favoarea României. Totul e mai ieftin aici, inclusiv salariul unui inginer de comunicații.

NOC-ul se găsește în clădirea Vodafone din Pipera, iar un alt centru, pregătit ca backup, este undeva în Avrig. În prezent se monitorizează calitatea rețelei pentru clienții Vodafone din România, Italia, Grecia și Germania, controlul acestei mari piețe fiind preluat în noiembrie 2012. De la 1 aprilie 2013 se vor monitoriza și Olanda, Cehia și Albania pentru un total de 90 de milioane de clienți.

Să trecem la turul NOC-ului. 250 de angajați, muncă în trei schimburi. Sunt două camere mari. Prima avea în jur de 10 rânduri de pupitre de monitorizare, fiecare cu operatori ce au în față 3 monitoare Dell și un telefon din gama profesională Nortel sau Cisco. De aici se monitorizează toate țările numite mai sus, în afară de Germania.

Jumătate dintre rândurile de pupitre sunt orientate într-o direcție, cealaltă în direcția opusă și asta pentru că cei doi pereți spre care sunt plasate sunt de fapt uriașe afișaje video (ecrane Mitsubishi de înaltă rezoluție). Pe lânga informațiile de pe monitoarele fiecărui operator, unde circulă o succesiune de grafice și linii de diverse culori, pe pereții video ai camerei poți vedea încărcarea rețelei în diverse noduri, informații meteo în timp real (din ce spuneau cei de acolo, fenomenele meteo le sunt dușmanul numărul 1), ba chiar aveau și un televizor setat pe Rai Uno pentru că din știri se pot deduce eventuale viitoare încărcări ale rețelei.

Pe peretele opus se găseau alt tip de grafice, cu încărcări de rețea pe diverse tipuri de trafic, scheme, conexiuni, rutare și altele.

Panoul de bord pentru rețeaua Vodafone România era dezactivat, totul indicând zero. Nu o fi fost functional sau a fost dezactivat pentru vizita noastră, pentru a nu vedea încărcarea reală a rețelei?

A doua cameră este dedicată în întregime rețelei din Germania, una dintre cele mai mari piețe și rețele Vodafone din lume. Camera este mai mică, are doar vreo 4-5 rânduri de pupitre, dar sistemul este asemănător. Trei monitoare pentru fiecare operator (Lenovo acum), scaune confortabile, perete video uriaș cu propriile sale grafice ce indică starea rețelei.

Este foarte posibil ca în viitor NOC-ul românesc să mai preia și operarea rețelelor din alte țări. Mai există un singur NOC multi-național, în Lisabona, care coordonează Vodafone UK, Irlanda, Spania și Portugalia, iar celelalte țări au propriul centru de comandă.

Dacă eram jurnalist v-aș fi spus că prezentarea NOC-ului s-a făcut în prezența CEO-ului Vodafone România, dl Inaki Berroeta, a CTO-ului dl Giovanni Chiarelli și a Ministrului Comunicațiilor, dl Dan Nica, fotografii cu aceștia și ce-au declarat, dar nu cred că-i genul de informație care să vă intereseze.

Menționez că n-am văzut un singur Facebook sau site pe vreunul dintre monitoarele angajaților. Ori sunt foarte conștincioși ori au accesul blocat din motive de securitate a rețelei de monitorizare ori cineva le-a spus foarte clar ce să NU facă în timpul vizitei noastre.

A zis cineva multiplexor mai sus? Pun pariu că ați auzit de multe ori acest cuvânt, dar poate nu știți ce înseamnă. În definiția de bază din electronică, un multiplexor este un aparat cu mai multe intrări și o singură ieșire. La fiecare intrare se găsește altceva, un semnal diferit, să zicem. Un sistem de comandă al multiplexorului îi spune acestuia care dintre intrări este lăsată să iasă pe unica ieșire.

Ca analogie, închipuiți-vă Gara de Nord. Are vreo 12 linii de tren în gară, dar din București iese doar una singură. Un sistem de control lasă pe rând câte un tren să iasă din gară pe unica șină disponibilă la ieșire. Sau un televizor la care ai conectat mai multe surse de semnal și alegi doar una care să apară și pe ecran. Un router la care sunt conectate mai multe calculatoare, dar există un singur cablu care iese “pe net” din router și acesta lasă pe rând calculatoarele (“intrările”) să trimită semnale pe net (“ieșirea”). Și acestea pot fi privite ca multiplexoare.

Demultiplexorul (“demux”) este aparatul care face operațiunea inversă. O singură intrare, mai multe ieșiri. E ca un drum cu o bandă care apoi se lărgește la 3 benzi. Un sistem decide că pe prima banda au voie autoturismele, pe a doua autocarele, pe a treia camioanele. Sau același router conectat la net, care primește de pe Internet (“intrarea”) pachete de date și le împarte calculatoarelor conectate la el (“ieșirile”) în funcție de ce-a vrut fiecare de pe net. Un router lucrează în ambele moduri, în funcție de direcția în care circulă datele.

Update: cei de la Vodafone m-au rugat să șterg sau să blurez anumite fotografii deoarece conțin diverse date confidențiale despre rețelele din alte țări. Le-am modificat. Important este cum lucrează centrul, nu ce scrie pe monitoare. Nu-mi cereți originalele.