Oare companiile profită de pe urma campaniilor de pe bloguri?

Am citit, cu oarecare întârziere, un post scris de Vali Bîrzoi pe blogul său personal, post intitulat “Penibila blogosferă şi jenantul PR“. Postul mi se pare scris uşor la nervi şi plin de acuze: că în România nu există campanii pe bloguri, ci doar o piaţă de publicitate pe bloguri; că nu se face PR, ci de fapt este o formă de social media buying în care doar se plăteşte spaţiu publicitar; că bloggerii scriu orice pentru bani.

Un alt subiect este că firmele ce investesc sume mari în blogosferă (peste 400.000 de euro anul trecut) nu obţin rezultate care să justifice aceste cheltuieli. Reclame mascate, când bannere şi articole tradiţionale ar fi mai bune. Oare chiar cresc vânzările? Oare Toshiba, Asus, Dacia, Gillette şi alte firme ce se bazează pe vânzări de milioane de unităţi chiar obţin ceva pentru că un blogger scrie despre ei?

Invit public Unicredit, LG, Kaspersky, Vodafone, BCR, Petrom şi alţii (cer scuze celor pe care i-am omis, ştiu că sunteţi mulţi) campioni ai implicării (a se citi cumpărării) social media, să ne spună cu ce s-au ales, concret?

Mă amuză până la lacrimi „calculele ROI” de genul „am creat un buzz uite-aşa de mare!” Buzz e în capul PR-ului vostru, care v-a dat pe mâna bloggerilor, no offense că vă spun cinstit şi deschis.

Ce să faci cu buzz-ul ăla? Awareness vă trebuie vouă, nu ştie lumea cine e Vodafone, LG, BCR, Petrom? Atunci? Vreţi să fiţi cool, trendy? Trebuie să vă asociaţi numele cu nişte oameni care sunt plătiţi chiar de voi să îşi dea cu parerea – nesinceră, desigur – despre orice le pică în faţa ochilor?

Acesta e preambulul. Hai să încerc şi eu nişte răspunsuri. Nu pentru c-aş fi vreun expert în ROI-uri, campanii şi PR, ci mai degrabă le încerc din perspectiva unui om care citeşte acele advertoriale ale altor bloggeri şi este influenţat de ele.

CE MI-AM CUMPĂRAT
Campaniile trebuie să vândă, nu? Ia să vedem ce mi-am cumpărat eu ca “victima” a acestor campanii care nu au nici un rost şi nu vor convinge pe nimeni să cheltuie bani pe respectivele produse. Zic primele lucruri care îmi trec prin minte.

• Sâmbătă mi-am luat un Gillette Proglide Power, un aparat de ras lansat acum câteva săptămâni cu nişte evenimente prin blogosferă. N-am fost la lansări, l-am cumpărat pe al meu din Carrefour, dar datorită blogurilor am aflat de acest nou produs.
• Despre eMAG am scris o grămadă. Adunând sumele din Istoric comenzi, reiese că am cumpărat de la ei de peste 26.200 lei, acestea fiind comenzi plătite cu banii mei, nu cu vouchere din câştiguri Profitshare. La asta se mai adăugă probabil vreo 2000 de lei daţi direct în showroom şi nelegate de contul meu. E inutil să spun că din marketing afiliat am câştigat mult, mult mai puţin de atât. Merg la eMAG şi dau banii mei acolo şi îl recomand şi altora pentru că-mi place magazinul, nu pentru că mă plătesc ei.
• Mi-am cumpărat laptop Asus după ce am testat câteva modele şi n-au avut cusur. Tot din încredere în acest brand mi-am luat şi placa video şi placa de bază la calculator.
• Smartphone-uri HTC. Am butonat aproape orice model de top de pe piaţă, am ales pentru mine HTC.
• Antivirusul meu este un BitDefender Free. Am scris despre el într-o campanie organizată, ocazie cu care l-am testat, mi-a plăcut şi l-am păstrat.
• Am mers pe gratis la Grand Cinema Digiplex din Băneasa, la deschidere. Mi-a plăcut, aşa că de atunci am mers tot acolo la vreo 10-15 alte filme şi este cinematograful default la care merg.
• Am avut o campanie mărişoară cu Microsoft, în care am scris tot felul de tutoriale şi review-uri (şi va continua). Datorită ei folosesc SkyDrive în mod curent. De asemenea, am licență originală pe toate sistemele din casă, dar n-am primit-o gratis de la ei.

Cam acesta este rezultatul campaniilor asupra mea. Ba chiar am cumpărat majoritatea voucherelor Groupon de care v-am scris şi vouă, am recomandat prietenilor apropiaţi telefoanele care mi-au plăcut şi mie, am făcut cu plăcere lucrurile despre care am scris aici, campanii sau nu. Sunt exemplul viu că astfel de campanii funcţionează.

Nu cred că sunt singurul. Trebuie să mai fie şi alţii ca mine, care gândesc la fel şi privesc la fel lucrurile. Iar dacă pe mine m-au convins aceste campanii să cumpăr, de ce nu i-ar convinge şi pe alţii? Sau pe cei care au încredere în mine atunci când scriu că ceva este bun, pentru că cei ce mă cunosc mai bine ştiu că n-aş recomanda vreo tâmpenie doar de dragul banilor.

DE CE PE BLOGURI
Un motiv al articolului lui Vali este nemulţumirea că marile companii îşi dau o parte din bugetul de marketing şi publicitate către campanii pe bloguri, în loc de metode ceva mai clasice și obiective de publicitate. Eu aici aş ridica alte două puncte:

1. Dacă metodele tradiţionale erau atât de bune, de ce n-au rămas companiile la ele? Poate că nu erau totuşi mulţumite?
2. Dacă blogurile nu aduc rezultate, de ce este al nu ştiu câtelea an în care se bagă bani în ele, de obicei de către aceleaşi companii? Sigur nu poţi lua ţeapă de atâtea ori la rând, nu?

Un lucru simplu de observat este că bloggerii scriu în mod activ şi din proprie iniţiativă despre branduri. Ce conduc, la ce restaurant mănâncă, ce laptop şi-au cumpărat, ce film au văzut, ce bere au băut. Normal că vin companiile la ei atunci când văd asta, este ceva natural, mai ales că prin comparaţie mass-media tradiţională nu scrie din proprie iniţiativă despre un produs sau serviciu, ci doar dacă are şi o ştire acolo sau dacă ia bani pentru asta, ceea ce nu o face cu nimic mai brează.

Sunt multe produse bune pe piață, dar e mai dificil să afli de ele. Uneori e nevoie de un mic ajutor, de o informare.

NU ORICE CAMPANIE VREA SĂ VÂNDĂ CEVA
Da, asta este adevărat. Nu toate campaniile urmăresc să vândă un anumit produs. Sigur că totuşi această acţiune este scopul oricărei acţiuni întreprinse de o companie, dar uneori campaniile se fac doar pentru awareness. De asta şi Apa Nova mai are reclame la televizor, sau Rom Prest-ul. Nu e că pot alege alt furnizor de apă, dar ei tot îşi fac reclamă. Şi din acest motiv multe companii vin şi pe bloguri, pentru a-şi expune numele în cât mai multe medii.

Un lucru ignorat de mulţi critici este că nu toată lumea citeşte ziare. Nu toată lumea se uită la televizor, ba chiar unii nu-l deschid niciodată. Sunt mulţi oameni care îşi iau informaţiile din Google Reader sau de pe Twitter şi atât. Nu-mi place acest lucru, dar e o situaţie demonstrată.

BLOGURILE OFERĂ ŞI ALTCEVA
Linkuri. Poziţie în Google. Acest lucru poate conta enorm. De puţine ori mi s-a cerut, dacă tot scriu despre ceva anume, să pun şi link pe vreun cuvânt cheie, dar îmi închipui că nu strică şi este ceva ce marketingul afiliat sau bannerele nu pot oferi.

Primesc de câteva ori pe lună emailuri în care mi se solicită să scriu advertoriale despre tot felul de servicii sau site-uri care de care mai ciudate şi care să conţină minim 3 linkuri pe cuvintele X, Y şi Z, pentru că în principal acest lucru îi interesează. Până acum le-am refuzat pe toate, dar nu din cauza de bani, ci pentru că n-am considerat că ar fi interesante pentru cititorul tipic de nwradu blog, pentru că aceasta este principala mea prioritate.

CONCLUZIE
Sunt multe concluzii de tras. Cea mai importantă ar fi că poate e mai bine să ne vedem fiecare de treaba noastră şi să lăsăm companiile să-şi cheltuie banii aşa cum vor, că sunt ai lor de dat.

Întotdeauna ceva nou va înlocui ceva tradiţional. Acest fapt a fost mereu un motiv de bucurie pentru cei din prima categorie şi de tristeţe pentru ultimii. Probabil că aşa s-au simţit şi cei de la Kodak atunci când lumea nu a mai preferat filmul fotografic, cei cu telegramele când s-a inventat telefonul, cei cu săbiile atunci când s-au inventat puştile şi cei cu papirusul când lumea a început să scrie pe hârtie.

E o evoluţie. Soluţia optimă este să i te adaptezi şi să-i supravieţuieşti, nu doar să te plângi de amarul situaţiei în timp ce-ţi creşte apa spre gât.